
Pe 13 august, la ora 9 dimineața, am pornit la drum spre Sibiu, cu mașina încărcată peste măsură — așa cum ne e deja obiceiul. Deși distanța de 1330 km o parcurgeam odată dintr-o bucată, acum câțiva ani am decis să renunțăm la stresul drumurilor lungi și obositoare. Așa că, de atunci, facem mereu o oprire pentru o noapte.
De data aceasta am împărțit traseul exact în două părți egale și am rezervat o cameră în Győr, imediat după ce am trecut granița în Ungaria. Alegerea s-a dovedit inspirată — o pauză binevenită, într-un oraș pe care nu-l mai vizitasem.

Așa că, pentru binele tuturor, de câțiva ani Leo călătorește în cuseta lui specială, amplasată în portbagaj. La fiecare pauză, sare vesel afară, se plimbă, bea apă și își face nevoile. De obicei, amână cât poate momentul întoarcerii la mașină și urcă fără niciun entuziasm. Ce m-a amuzat de data aceasta a fost că, din cauza temperaturilor ridicate — între 32 și 38 de grade — Leo abia aștepta să revină în cuseta lui răcoroasă! Mașina a fost climatizată constant la 24 de grade, iar el părea să aprecieze confortul mai mult ca niciodată.
Am ajuns în Győr în jurul orei 16:30, așa cum estimasem. Am ales Hotel Danubius, situat chiar în centrul orașului. După check-in, am parcat mașina în parcarea subterană, am urcat în cameră la etajul doi, am lăsat bagajele, am făcut un duș și ne-am simțit din nou fresh — gata să explorăm centrul istoric.
Am ajuns în Győr în jurul orei 16:30, așa cum estimasem. Am ales Hotel Danubius, situat chiar în centrul orașului. După check-in, am parcat mașina în parcarea subterană, am urcat în cameră la etajul doi, am lăsat bagajele, am făcut un duș și ne-am simțit din nou fresh — gata să explorăm centrul istoric.
Povestea va continua... aici ☺

PS1:😊Pentru cei care nu cunosc, Győr este un oraș maghiar cu aproximativ 130.000 de locuitori, comparabil ca mărime cu Sibiu sau Târgu Mureș. Are un centru istoric baroc bine păstrat, străzi pietonale cu cafenele cochete și o atmosferă relaxată, dar animată. De altfel, în parcarea hotelului unde am stat am văzut două mașini cu numere de București și Iași — semn că nu suntem singurii care a ales Győr ca pauză inspirată în drumul spre România.
PS2: Recenzie Hotel Danubius, Győr - Hotelul este excelent - curat, elegant, amplasat central, cu mic dejun bogat și camere confortabile. Îl recomand cu încredere pentru o pauză de o zi sau chiar mai mult.Dar dacă la recepție îl întâlniți pe Daniel — ocoliți-l! Mergeți direct la alt coleg sau colegă. Daniel funcționează ca un roboțel cu repertoriul programat. Dacă îl întrebi ceva în afara scenariului lui, se blochează și revine obsesiv la ce știe. I-am cerut cardul pentru cameră ca să-l ducem pe Leo, cățelul nostru, care era epuizat și însetat după 8 ore de drum și nu mai voia să urce în cusetă. Daniel a spus că are nevoie de 15 minute ca să facă copii după buletine și că abia după ce parcăm poate să ne dea cardul. Nu l-am putut scoate de pe „șina” lui, oricât am insistat, revenea la repertoriul cu "15 minute pentru înregistrare completa"!!!
Si un sfat pentru șoferi: dacă aveți o mașină mică, garajul subteran e ok. Dacă nu — cereți parcare în curtea interioară. Noi ne-am chinuit groaznic să intrăm cu Audi Quattro în curbura îngustă a garajului.
În rest, totul a fost impecabil. Merită, cu mențiunea: evitați interacțiunile cu DANIEL!
Imaginea camerelor de hotel îmi fac un dor de ducă, ceva de speriat! 😃 În copilărie râdeau de mine când le spuneam adulților că mi-ar plăcea să trăiesc în camere de hotel! 😊 Între 2005-2008 s-a întâmplat să am o ocupație care mă ținea mai mult prin hoteluri - mă săturasem! 😅 Dar tot am chef de ducă atunci când văd camere de hotel, iar Leo - privind printre gratiile "balconului" mi-a activat și duioșia: azi, cel mai des, nu trebuie să ne despărțim de prietenii noștri blănoși când mergem la hotel.
RăspundețiȘtergereInteresant că minunea de Leo nu se relaxează în mașină.. Poate, după ce "vede totul" pe fereastră, după ce adulmecă se relaxează. 😍 În "garsoniera" specială, însă, e cel mai sigur.
Zile senine îți doresc, Carmen dragă! 🌹
Îmbrățișări și pupici de la quattro pentru trio! 😘🐾💞🍀💕☕💖
Da...minimalismul este o idee buna, si mie mi ar placea sa traiesc in camera de hotel, dar pentru o perioada scurta, cred ca trei luni ar fi maximul! In casa suntem inconjurati de o multime de obiecte, unele dragute, altele necesare foarte rar....dar, daca o data pe luna ai nevoie de ceva, ce bine ca ai! Dar sunt multe lucruri pe care le am doar din nostalgie...si nu le arunc pentru ca imi spun "lasa ca nu cere de mancare"... Eu sunt o "strangareata" din pdv ul acesta de vedere...ma despart greu de haine, de lucruri inca bune...Intr o camera de hotel, dovedim ca putem trai foarte bine doar cu ce avem in geamantan!
ȘtergereDespre Leo si fobia lui de calatorie cu automobilul....cred ca zgomotul motorului, starea de miscare, senzatia aceea ciudata ca stai dar teisti....il incita. Nu se poate nicicum relaxa. Este cum ai noroc! Jumatate din caini adora mersul cu masina, jumatate din potriva! Si...ca sa fac o gluma, Leo e fiul meu! 😁 Siie mi se facea rau mereu in masina, calatoream pregatita cu pungi, era regula....Iar daca traseul avea serpentine, atunci deveneam "verde"!!!! Abia de cand condic, mi am depasit acea stare de rau dar si azi, daca sunt copilot, pe drum cu multe serpentine, mi se rascoleste stomacul! 🥴
Multumim deasemenea Diana draga! 🌸 Pupici si imbratisari de la trio pentru Quattro cu drag 😘🤗🫶🏻🐾💞🥰🍀🤗
You managed the long drive wisely, found charm in Győr, and even Leo discovered the comforts of air-conditioning on the road
RăspundețiȘtergereYes, indeed, I was lucky to have such a pleasant trip!
ȘtergereDragul de Leo! Ce frumos stă el în cuşeta specială!
RăspundețiȘtergere(Motanul nostru Grişka dormea pe bancheta din spate cât timp mergeam în afara localităţilor sau doar prin sate, cu viteză constantă. Se trezea când intram într-un oraş şi viteza se schimba des. Şi în maşină niciodată nu zgâria şi nu muşca, cum îi stătea altminteri în obicei. Dar îl învăţasem de mic cu plimbările, ceea ce n-am făcut cu Oli şi Titi. Dar e drept că nici nu mai umblăm de colo-colo, ca acum 10-20 de ani.)
Să vă fie mereu drumurile şi concediile la fel de frumoase!
🤗😘
Grişka va rămâne un motan de poveste! Exact ca un copil se comporta in masina!
ȘtergereLeo al nostru practic, la 10 saptamani, cand l am adoptat, a facut primul lui drum lung cu masina. Au fost in jur de 500 km si practic, el pana atunci nu iesise din țarcul in care se nascuse. La acel prim drum a fost tare dragalas, s a jucat cuine, a dormit ...am avut impresia ca nu si a dat seama ca e in calatorie. Apoi...a inceput sa stea in picioare sa priveasca pe fereastra.... Si gata a fost oboceiul! Acum nici macar nu mai are fereastra spre exterior....cuseta lui are" ferestee" din plasa, pentru aerisire cred, mai mult decat pentru a putea privi.
Drumuri lungi facem doar de doua trei ori pe an. Saptamanal facem drumuri de cca o ora, o ora jumatate, maxim.
Multumim asemenea, Vero draga. Pupici si imbratisari 😘🤗🫶🏻🐾💞