Povestea lui Manon Lescaut si a cavalerului des Grieux în pasi de balet

continuare la "Asta seara avem bilete la cinema-balet" 
Romanul abatelui Prévost intitulat "Histoire du Chevalier des Grieux et de Manon Lescaut" scris în anul 1731 a inspirat de-a lungul veacurilor numerosi artisti, povestea lui Manon fiind transpusa atât în filme* cât si în muzica.  Daniel Auber a compus pentru prima data o opera inspirata din viata frumoasei Manon Lescaut (1856), apoi Jules Massenet (1884), Giacomo Puccini (1893) si mai târziu, Hans Werner Henze (1952). Doar Massenet a fost atât de fascinat de Manon, încât a creat si o muzica de balet cu acest nume, o capodopera a artei lirice cu muzica diferita de cea din opera.
Fiecare din compozitiile muzicale se abat usor de la povestea din roman, artistii creând propriile versiune ale iubirii dintre Manon si tânarul des Grieux - cea descrisa în al 7-lea volum al romanului "Memoriile si aventurile unui om de familie care s-a retras din lume", intitulat original "Istoria cavalerului des Grieux si a lui Manon Lescau". Volumul genereaza scandal la vremea editarii, fiind considerat un afront adus moralitatii epocii. Faptul ca romanul a fost reabilitat devenind o referinta literara, se datoreaza foarte mult compozitorilor de opera, în special lui Massenet si Puccini.

Povestea din Baletul Manon (Massenet) începe în localitatea Amiens. Primul tablou ne introduce în atmosfera pieţei din faţa hanului, plina de orăşeni curioşi în aşteptarea diligenţei. Între cei câtiva bogatasi parizieni ce-şi petrec timpul servind băuturi în compania unor fete flușturatice, se amesteca cersetori si hoti de buzunare, actrite, gardieni si vânzatori ambulanti, o lume pestrita ce evocă culoarea si eleganta, precum și partile întunecate ale societatii din perioada Belle Époque.
Tânarul Lescaut o asteapta aici pe Manon, sora lui în vârsta de 17 ani. El trebuie sa o însoteasca pe Manon pâna la mânastire, unde părinţii au hotarât sa o trimita din cauza firii sale uşuratice. Tânara adolescenta este de o frumusete rapitoare si poseda un sarm deosebit prin care atrage orice barbat o priveste. În momentul în care coboara din diligență, barbatii se înghesuie în jurul ei. Tânarul Lescaut, el însusi un aventurier, cunoscut al cluburilor cu jocuri de carti, este încântat sa observe ca multi din barbatii cu avere îi fac ochi dulci sorei lui. Un nobil în vârsta - Monsieur GM, îi acosteaza si propune tânarului sa i-o încredinteze pe frumoasa Manon - ca amanta, în schimbul unei sume mari de bani. În timp ce barbatii negociaza, un alt bogatas batrân se apropie de tânăra fată, îi face curte, propunându-i dragostea şi averea. Manon cocheteaza cu acesta însa îi răspunde ironic. Privirea ei întâlneste ochii unui tânăr chipeș care o privea lung si admirativ. Dragostea la prima vedere da curaj tânarului des Grieux sa se apropie si sa-si exprime atracția irezistibilă. El îi destainuie ca tocmai si-a încheiat studiile în filozofie, ca nu are bani dar este profund îndragostit. Manon hotareste spontan sa fuga cu el la Paris, luând banii primiti de la bogatasul batrân.
Cei doi balerini sunt o cuplu superb! Dansul lor se asemuie cu zborul fluturilor pereche. Muzica îi însoteste cu fragilitate, orchestra completeaza perfect sensibilitatea cu care cei doi solisti-balerini îsi intrerpreteaza rolul.
Tabloul doi se desfasoara în micul apartament din Paris, unde Manon şi des Grieux savurează clipe pline de fericire. Tânarul visează să se căsătorească cu iubita lui, el îi scrie tatălui său cerându-i binecuvântarea. Pe când des Grieux este plecat sa puna scrisoarea la posta, în locuinţa lor îşi fac apariţia fratele fetei - Lescaut, îsotit de bogatul Monsieur GM. Acestia o conving usor pe Manon să-şi părăsească iubitul sărac, pentru o viată plina de lux, cadouri si  desfăţ.
Manon reprezinta tânara femeie, frumoasa si saraca, încercând sa supravietuiasca într-o lume guvernata de barbati ce-si satisfac toate dorintele, prin bani si pozitie sociala. Manon este lipsita de tarie morala. Sir Kenneth MacMillan, coreograful acestui spectacol de balet, o simpatizeaza pe eroina principala careia îi gaseste o adorabila scuza pentru capriciile si moravurile usoare, impunând perspectiva de abordare a rolului dupa ideea ca Manon este coplesita de un sentiment complex si ciudat "nu atât de mult frica de a fi sărac, ci rușinea de a fi sărac" si adauga "Sărăcia în acea epoca a fost echivalentul unei morți lungi, lente".
Prezentare scenică a întregii compozitii muzicale este plina de dramatism. Manon reprezinta arhetipul frantuzoaicei cochete si naive, femeia fascinanta, definitia seducatoarei perfecte. Des Grieux reprezinta barbatul îndragostit, romanticul pur, barbatul devotat si delicat. Monsieur GM este personajul care reduce la unul lungul sir de amanti batrâni si bogati, pe care tânara femeie i-a avut. Ei trei împreuna definesc societatea si moravurile vremurilor respective, a vietii cladite pe fățărnicii, a bogatiilor adunate prin siretlicuri sau jocuri de carti, a familiilor de fațada, în care alaturi de sotul si sotia celor înalti era permisa prezenta amantilor, fara ca depravarea acestei paturi sociale sa fie judecata.

În rolul Manon am admirat-o pe Marianela Nuñez, rolul des Grieux a fost interpretat de Federico Bonelli, personajul Lescaut a fost jucat de Ricardo Cervera si rolul bogatului Monsieur GM i-a fost încredintat lui Christopher Saunders.

La pauza dintre acte am iesit la un pahar de Sekt si o gustare, pretul biletului având inclus serviciul de catering. Relatarea partii a doua de spectacol, va urma ☺
~~~~~~~~~~~
*) Filme inspirate din romanul lui Antoine François Prévost: Giovanni Pastrone: Manon Lescaut -1909 Italia, Friedrich Zelnik: Manon. Marele cântec de dragoste - Germania 1919, Arthur Robison: Manon Lescaut / amanta abatelui - Germania 1926, Carmine Galon: Manon Lescaut - Italia 1940, Henri-Georges Clouzot: Manon - Franța 1949, Mario Costa: Gli Amori di Manon Lescaut - Italia / Franța 1954, Jean Aurel: Înfocata Manon - Italia / Franța / Germania 1968