Valoare și recunoaștere

Joshua Bell (n. 9 decembrie 1967, Bloomington-Indiana), este unul din cei mai faimoși virtuozi ai viori, un câstigator de Grammy Award (2000)! A debutat în anul 1985 la Carnegie Hall - una din cele mai renumite scene pentru muzica clasica si concerte pop din SUA si de atunci a concertat alaturi de cele mai renumite orchestre ale lumii. Foarte popular a devenit prin interpretarea sound track-ului filmului "Vioara rosie" (The red violin), muzica compusa de John Coriliano si premiata cu Oscar (1998), precum si prin interpretarea altor coloane sonore de film: Ladies in Lavender (2005), Defiance (2008), Angels & Demons (2009).
Instrumentul pe care interpreteaza din anul 2001 - estimat la valoarea de 3,5 milioane dolari, este un unicat, o vioara Stradivari, creata în 1713 în perioada "golden age", si a apartinut unui alt virtuos al viorii - Bronisław Huberman.
În prezent este director al Academy of St. Martin in the Fields - una dintre cele mai cunoscute orchestre de cameră din Anglia.
În anul 2007, Johsua Bell a luat parte la un experiment organizat de Washington Post. Îmbracat "de strada" el a cântat incognito într-una din statiile de metrou( L'enfant Plaza) din Washington, D.C. Timp de aproximativ o ora, a interpretat cele mai frumoase si mai cunoscute piese din muzica clasica. În acest timp, s-au perindat pe lânga el exact 1.097 persoane, din care doar 7 s-au oprit si s-au aratat impresionati de talentul tânarului si doar un singur pasant l-a recunoscut! Cu cateva zile înainte, adoratorii (?!) lui Johsua Bell umplusera o sala de concerte din Boston - unde valoarea medie a unui bilet a fost 100 dolari.
Jurnalistul Gene Weingarten a fot premiat cu Pulitzer-Preis pentru articolul si comentariile pe marginea acestui experiment social asupra perceptiei, gustului si prioritatilor oamenilor.
Principalele întrebari care s-au ridicat, au fost "Oare nu suntem în stare sa percepem frumusetea, într-un loc public, la o ora nepotrivita? Putem oare, sa recunoastem talentul într-un context neasteptat?"
O concluzie amara în urma acestui experiment, ar fi: "Daca nu putem sacrifica/oferi câteva momente sa-l ascultam pe unul dintre cei mai buni solisti ai lumii, ce interpreteaza pe unul din cele mai bune instrumente create vreodata, cântand cea mai buna muzica scrisa vreodata, oare de cât de multe alte lucruri minunate ne lipsim în existenta noastra?!"
Priviti cu atentie si curiozitate în jurul vostru! Ar fi trist sa lasam nonvaloarea sa stapâneasca lumea!