luni, 24 mai 2010

Moin moin! (salut prietenesc în Bremen)

vineri, 21.05
Drumul pâna în Bremen a fost fara peripetii, în afara de faptul ca la un kilometru înainte de a ajunge la destinatie, ne-a pozat un radar! Tare ne-am necajit, mai mult pentru ca aratam toti obositi, dupa un drum de peste 730 kilometri si, noi fetele, nici macar rujate nu eram! :) Ei, asta e viata! În maximul 4 saptamâni vom primi scumpa fotografie (~150€ plus 2 puncte!). Ca sa ne treaca din suparare, imediat dupa ce ne-am cazat, am baut câte un pahar de sampanie în barul receptiei. Rezervarile au fost facute la Mercure Hotelul Columbus (de trei stele jumate), hotelul ce poarta numele renumitului vapor de legatura Bremen-New York, cel mai mare vapor german de calatori, de dupa primul razboi moindial (Bremen s-a numit si "ultima statie europeana înainte de America" pe vremea masivei emigrari). Aflat în imediata apropiere a garii, hotelul a fost complet distrus în timpul bombardamentelor din al II-lea razboi mondial. Gara, care a fost de fapt tinta, a ramas neatinsa! Hotelul a fost reconstruit pe vechile fundatii. Anul trecut a fost complet renovat. Am locuit la etajul sapte, având o deosebita priveliste de la balconul camerei.
La acea ora târzie din noapte, în afara de noi, la bar se mai afla un barbat, rotunjor, cu barba si par vâlvoi, îmbracat cu o jacheta a radio-televiziunii ARD (Programul 1 german). Nu a lipsit mult timp pâna când simpaticul reporter s-a alaturat grupului nostru vesel. Din vorba-n vorba am aflat ca s-a reîntors în orasul natal, pentru un reportaj si munca lui va începe urmatoarea zi, dupa-amiaza. Pentru ca dimineata o avea înca libera, s-a oferit spontan sa ne fie ghid, sa ne arate Bremenul asa cum doar localnicii îl cunosc. Ce ne-am bucurat! Aceasta bucurie am platit-o însa cu un somn de doar 5 ore!
sâmbata, 22.05
Am servit micul dejun la prima ora si ne-am întâlnit cu Jan la receptie, asa cum stabilisem cu câteva ore înainte. Când am pornit, ceata înca învaluia orasul.
Bremen este cel mai vechi oras de coasta al Germaniei si al doilea între porturi dupa Hamburg.
Plimbarea noastra a început în cel mai vechi cartier din Bremen, celebrul Schnoor. Casute joase, asezate parca pe snur (de aici si numele) au fost construite în secolul al XIII-lea spre a fi locuite de pescari si marinari, mestesugarii si crâsmarii, amestecându-se mai târziu printre locuitorii acestui cartier. Ghidul nostru Jan a avut pentru fiecare locuinta o poveste, uimindu-ne prin cunostintele lui în istorie si arhitectura. Am fost impresionati la fiecare pas de pitorescul cladirilor, sarmul si romanticul fiecarei stradute, de originalitatea cu care mestesugarii au atârnat la intrarea principala, marca reprezentativa a breslei de care apartin.
Din poveste în poveste am ajuns pe locul numit "Schlachte"- pe malul fluviului Weser, unde pâna secolul trecut se executa vama si controlul vapoarelor care aduceau vite si peste. Astazi mai ancoreaza doar vaporasele turistice. Câteva vechi nave sunt ancorate permanent si servesc ca restaurante, în care chelnarii poarta uniforme de marinari sau pirati. Renumit este si teatrul plutitor (Theaterschiff) pe scena caruia tocmai se juca musicalul "ABBA, hallo"(biletele erau toate vândute!)
Duminica si sarbatorile, de-a lungul docului se întind tarabele unui târg de vechituri. Pe aleea paralela sunt plasate doar restaurante, unul lânga altul, doi kilometri! Pentru ca era frig si ceata, greu ne-am putut imagina cum ar putea arata aceasta strada plina de turisti setosi! Câteva ore mai târziu aveam însa sa ne convingem si sa ne minunam. Parca era o alta promenada!
Pe masura ce ne-am îndepartat de port, vântul s-a facut tot mai de ne-simtit si Jan ne-a spus un banc în legatura cu temperaturile relativ scazute dar constante ale Bremenului: Cum realizeaza localnicii ca a venit vara? Ploaia e mai calda! :)))
Portul orasului si-a pierdut importanta odata cu deschiderea Bremerhaven si totodata a disparut legatura portului cu târgul central. Pentru ca strada Böttcher sa devina din nou atragatoare, omul de afaceri Ludwig Roselius (inventatorul cafelei decofeinizate), direct interesat- pentru ca avea o cafenea pe aceasta strada, a platit în anul 1902 un grup de arhitecti, autorii genialului proiect dupa care strada a fost în întregime reconstruita. La bombardamentele din '44 multe cladiri au fost distruse si apoi reconstruite, dupa planurile arhitectului sef -Hoetger, strada reprezentând astazi una din marile atractii turistice, prin Roseliusmuseum, Casa cu clopote (la ora 12, 15 si 18 , treizeci de clopotei de portelan cu interior aurit, interpreteaza melodii si turnul rotativ scoate la iveala gravuri ce simbolizeaza legatura dintre pamânt, apa, aer si oameni), Muzeul de arta impresionista Paula Modersohn-Becker, Casa Atlantis, Casa Robinson-Crusoe, o suta metri pe care ai vrea sa-i fotografiezi centimetru cu centimetru, spre a pastra deosebitele impresii!
Stupoarea este enorma când la capatul strazii se deschide Piata Primariei! În mijloc troneaza de la înaltimea de 5,5 metri statuia lui Roland - o reproducere în piatra (în anul 1404) a statuii de lemn ce a fost distrusa prin ardere în 1366 si cavalerul nici nu pare asa înalt, înconjurat fiind de turnuri de biserici si cladirea Primariei (construita în stil gotic, la începutul anilor 1400). Aceste bijuterii arhirectonice sunt intrate în patrimoniul UNESCO si declarate opere de cultura mondiala. O legenda spune ca Bremen va ramane independent atata timp cât statuia cavalerului protector al orasului, va vegea asupra locuitorilor. Tot aici se gaseste cea mai veche biserica din oras, datând din secolul XI - Liebfrauenkirche, cu impresionante picturi care-si au originea in secolul XIV. La fel de spectaculoasa este Catedrala St. Petri (secolul XIII), aflata la est de Marktplatz, cu sculpturi ce-i reprezinta pe Moise, David, Petre si Paul. Ca sa ajungi la vestita statuie din bronz a "Muzicantilor din Bremen" trebuie sa treci peste canalul-pusculita, unde daca arunci o moneda, vei auzi cântecul magarului, cocosului, pisicii sau câinelui. Banii ce se aduna aici sunt folositi de catre primarie în actiuni caritabile. Muzicantii din Bremen, au deveniti cunoscuti datorita basmului Fratilor Grimm si nu cred ca exista turist sa nu se fi fotografiat aici. Se spune ca cine atinge statuia va beneficia de o portie de noroc pe termen nelimitat si odata ce apuci de picior magarusul, ai semnat un contract cu Bremenul, cum ca te vei reîntoarce sa vizitezi minunatul oras!
video
... VA URMA

7 comentarii:

  1. Aseara cam pana pe la ora 23 am urmarit sa vad daca apare o postare despre concediul vostru de Pfingsten. Nu era asa ca am mers la nani. Ma gandeam ca precis sunteti rupri de oboseala, eventual pui rufe la spalat sau iti alegi hainele pentru azi la serviciu.... si am adormit cu gandul ca dimineata sa trag cu ochiul pe blog pana nu duc gaza la gradi.... am citit juma de postare las mesajul si revin mai incolo sa citesc pana la final... E 8 si baietii mei mai dorm!!!!

    RăspundețiȘtergere
  2. Ceska draga,
    asa cum ti-am promis, am pentru Gâza, muzicantii ca stik de lipit pe geam ce vreau sa îi trimit pe posta :) Sa-mi spui daca adresa pe care o am mai este valabila sau v-ati mutat :) Te pup

    RăspundețiȘtergere
  3. Carmen, ai niste mailuri de la mine....:-)

    RăspundețiȘtergere
  4. Ce-mi plac povestile tale!Frumoase locuri si oameni!!!
    Te pup Carmen!

    RăspundețiȘtergere
  5. Bine ati revenit din miniconcediu!!! "Nealcose treaba!"
    Abia astept sa ne vedem!

    RăspundețiȘtergere
  6. Mariana draga,
    ma bucur daca îti place reportajul meu din Bremen ;)
    te pup si eu!

    RăspundețiȘtergere
  7. Fly,
    si eu sunt nerabdatoare! numaratoarea inversa a început.Mai zboara doua luni si ne vedem. Pâna atunci, tin pumnii pentru...Mult succes!

    RăspundețiȘtergere