Doua surprize în noua casa: Schildi – broasca țestoasă și veranda închisă - Miercurea fara cuvinte 23/2026

  

LET'S GET WORDLESS! Curaj, înscrie-te! ☺ Vei cunoaste o multime de bloggeri ce au pasiunea fotografiatului. Nu exista teme pentru fotografii, nu exista obstacole. Singura regula este ca articolul pe care-l înscrii în tabelul "Miercurea fara cuvinte" sa nu contina text scris. În rest, orice este permis. Alatura-te noua în clubul MfC☺ Happy Wordless Wednesday! ☺☺

Party pe malul lacului

Vacanta de vara s-a terminat si… chiar in prima saptamâna de serviciu, am participat la evenimentul estival, organizat de firma la care lucrez – Summer Spalsh ☺ Au fost invitate toate compartimentele care lucreaza în “Inventii-Inovetii”, cca. 150 angajati. Participarea a fost fara obligatie si s-a considerat “timp liber” însa toate costurile au fost preluate de firma. Am plecat la ora 15 din fata intrarii principale, unde ne-au asteptat doua autocare. Am fost ceva mai mult de 120 persoane, câtiva au venit cu automobilul personal. Si noi ne-am gândit ca poate nu ar fi rau sa plecam cu masina, pentru ca invitatia spunea ca autocarele vor pleca înapoi la ora 22!!! Ne-am gândit noi “ce sa facem sapte ore pe malul unui lac?!” Hm… la ora 22 se dansa în jurul focului de tabara si nimeni nu vroia acasa! ☺☺☺ … Dar sa încep cu începutul ☺

 

Stiam din invitatie ca vom merge la Lacul Thannhausen – unul din cele mai mari parcuri cu cablu pentru schi nautic și wakeboard, pentru ca am fost rugati sa ne înscriem pe lista daca vrem sa facem sport nautic si daca suntem începatori sau profi – pentru ca asa cum spuneam mai sus, toate costurile au fost preluate de firma (chiar si pentru echipament închiriat si curs cu antrenor). Si ni s-a mai spus sa ne aducem îmbracaminte lejera, pentru “timp liber” (nu “office loock!)… Mai mult nu am stiut ce ne asteapta. 

Thannhausen este la o ora distanta cu masina, pâna acolo este drum-national (nu autostrada) si soseaua serpuieste printer sate pitoresti si paduri umbroase de conifer si foioase. Din parcarea parcului am fost îndrumati spre zona rezervata exclusiv pentru noi. 

Au fost doua pontoane, o statie de cablu pentru grupul de începatori si o alta pentru profesionisti. Pe malul lacului, barul a fost deschis doar pentru noi – frigiderele pline cu bauturi de toate felurile: cola, fanta, sprite, sucuri de fructe, radler (bere cu limonada), diverse tipuri de bere, vinuri si… am avut doi barmani simpatici, care au preparat fara pauza cocktailuri pentru noi! Tejgheaua supraetajata a barului era plina cu tavi pe care erau asezate cele mai delicioase sandwichuri pe care le-am gustat vreodata la o party!

A început ospatul, ne-am ocupat locuri la mesele asezate nu departe de ponton si pentru început ne-am grupat pe birouri; apoi ne-am amestecat între colegi si a fost o atmosfera superba! Ne cunosteam din sedinte si bineînteles din pauzele de cafea sau mesele la cantina. Acum am avut ocazia sa ne cunoastem mai lejer si sa abordam teme de discutie vesele, uitând total problemele de serviciu! De fapt, acesta a fost scopul principal al excursiei – de a forma un grup compact, vesel, relaxat. Sa descoperim ce hobby-uri commune avem, sa legam noi relații de colegialitate mai strânse și mai armonioase, care sa duca la o colaborare placuta si echilibrată la locul de muncă. 

Pâna când ne-am servit cu bunatatile de pe platouri, deja primii colegi îmbracau vestele de protectie si îsi asteptau rândul la cablul care îi va trage cu viteza maxima peste apa. Eu am probat schiul nautic in urma cu cativa ani, a fost o experienta interesanta însa mi-a ajuns ☺ De data aceasta am fost spectator ☺ Au fost însa foarte multi colegi care au probat schiul si boardul (cel putin 50 persoane). 

Ce amuzament a fost de cât ori a cazut unul sau s-a scufundat! Dar cel mai amuzant a fost ca cei care nu mai reuseau sa se ridice, sa reporneasca tura, erau trasi la malul lacului, într-o pozitie ce amintea de zborl lui Superman ☺☺☺ Atmosfera a fost degajata, ne-am implicat care mai de care în discutii hazlii, am râs si ne-am simtit bine.

Eu m-am atasat de grupul care a jucat beach-Volleyball, altii au jucat fotbal, altii tenis de masa si altii doar au stat la povesti. M-am bucurat ca am jucat volei, pentru ca nu am mai pus mâna pe minge de cel putin 8 ani! Ceea ce ne-a ambitionat sa jucam bine a fost amplasamentul terenului ☺ Intre lac si un canal cu apa plina cu matasea broastei ☺☺☺ De câte ori zbura mingea aiurea, trebuia sa se sacrifice cineva sa scoata mingea din apa! Dupa câteva seturi, jucate în echipe mixte, am revenit la bar sa ne astâmparam setea.

Am constata ca în locul amenajat pentru gratar, se încingeau carbunii. A urmat o serie de gratarele, ceafa de porc, piept de curcan si pui, cârnaciori de toate felurile, ţepuşe cu dovlecei, vinete, ceapă si ciupercuţe, brânzeturi, stiuleti de porumb fiert si o pâine bunaaaa – buna! 

Un coleg cu Spotify s-a legat la boxa si a facut pe DJ. Cu muzica buna a început si dansul sip e masura ce soarele a început sa se retraga, pe locul de gratar s-au pus lemne si s-a încins un foc de tabara de toata frumusetea. 

Când s-a facut ora 22 habar nu am avut! Ne-a parut rau ca a trebuit sa ne urcam în autocare, însa gândul ca a doua zi va fi zi normal de lucru a mai redus din regret ☺ 

Am ajuns din nou în parcarea firmei la ora 23. Era întuneric bezna! Tare ciudat mi s-a parut drumul spre casa, autostrada era aproape pustie si eu… ce credeti?! Eram cu ochelarii de soare înca pe nas (care deasemenea sunt ochelari cu lentile progresive / multifocale, dar cu lentil albastre în degrade)! Nu am avut unde sa opresc sa îmi caut ochelarii uzuali, dar am ajuns cu bine acasa. 

Dupa un dus rapid, m-am bagat în pat, de adormit însa am adormit greu, datorita superactivitatilor traite în cursul zilei.

29.02.2020

Astazi, anul bisect ne-a facut cadou o zi în plus ☺ O asemenea zi trebuie cumva "sarbatorita" ☺
Eu astazi ma voi întâlni cu o fosta colega de serviciu, la cea mai frumoasa cofetarie din împrejurimi: Chocolaterie Café Müller.
Da, stiu ca s-a lasat postul Pastelui, stiu ca trebuie sa am grija cu caloriile, pentru silueta, dar... am hotarât! Ne vom intâlni acolo la ora 15 si fara mustrari de constiinta, ne vom comanda ce ne va face mai frumos cu ochiul ;-)
Ultima data când am fost la acest "palat al ciocolatei" a fost la mijlocul lunii ianuarie, cu noii mei cunoscuti din România, cu cei trei "M.A.B." Oare v-am spus cum i-am cunoscut?!
Într-o zi, am gasit un comentariu la o postare veche de pe blogul meu, una in care faceam cateva sugestii de vizitare în cazul unui sejur în orasul meu. "Augsburgul meu" se intituleaza postarea ♥
Mădălina mi-a cerut ceva informatii suplimentare si am ajutat-o cat am putut mai bine. Ba chiar, cei trei au revenit înca o data în orasul meu, la distanta de o luna. Si probabil ca vor mai reveni, pentru ca merita - orasul meu si împrejurimile, merita cu adevarat vazute!
Asa cum am scris în articolul din 2013, mi-am oferit gratis serviciile de ghid ♥ Pentru ca Mădă mi-a fost imediat draga. Chiar daca ea este mai aproape de vârsta fetelor mele, am devenit prietene.

Cofetaria a fost construita în stilul arhitectului Gaudi si a devenit una din atractiile turistice în oras. Prajiturile, torturile, pralinele si ciocolatele pe care le comercializeaza sunt delicioase si produse în laboratoarele personale, dar prin minunata cladire, proprietarul a reusit sa atraga si mai multi clieti. In partea dreapta a cofetariei, exista o "fântâna fermecata" peste care troneaza un broscoi-print si nu exista turist care sa nu viseze si sa-si puna o dorinta lânga acest put. Madalina a gasit foarte simpatic acest obicei.

În luna ianuarie, cand au venit prima data, le-am aratat un pic centrul orasului si la a doua vizita (în februarie), am indraznit chiar sa ne aventuram la Castelul Neuschwanstein - cea mai mare atractie turistica în rândul asiaticilor! Oriunde ne-am întors, oricum ne-am învârtit, peste tot am întâlnit mutre tipice chinezilor (ca erau coreeni, tailandezi sau japonezi, Dumnezeu îi stie!) si mereu am auzit pe câte unul tusind sau stranutând... ca na, asa e iarna! Însa, totul e bine când se termina cu bine, nu-i asa? ☺ Noi suntem sanatosi, ei s-au întors acasa cu bine si sunt sanatosi. Când se va mai încalzi vremea si când va trece pandemia, au promis ca vor reveni în Augsburg.

Update: Sabrina a fost colega mea de birou, însa acum doi ani a parasit firma (pentru un post mai bun!). De atunci, vorbim deseori la telefon si din când în când ne întâlnim, asa ca astazi în ultima zi de februarie a unui an bisect. O zi speciala, ce a trebuit celebrata! ;-)

[Sabrina este o fata deosebita! În Germania, cea mai buna nota este 1, iar Sabrina nu a avut niciodata în viata decât nota 1 - la scoala, la liceu si la universitate. A terminat "Matematica pura"cu 1! Dar Sabrina nu are nimic asemanator cu genul de tocilar! Sabrina face dans modern, cânta la vioara, este simpatica, are simtul umorului, este deosebit de sociabila si deosebit de inteligenta. Apreciez mult prietenia ei ♥]

Miercurea fara cuvinte (s.23) - În padure

Va reamintesc ca singura regula la "Miercurea fara cuvinte" este ca postarea pe care o înscrieti în tabel sa nu contina text scris. În rest este orice permis :-) Happy WW! ☺
PS: Temele saptamânilor urmatoare sunt aici "MfC2018"

Prima zi de Craciun (1)

Tuturor, Craciun fericit, sanatate si La multi ani! ☺

Cu siguranta si pe la voi pe acasa, termometrele au luat-o razna - al meu arăta în curte (semiumbra), la ora 15, aproape 20°C! Craciunul alb a ramas un vis pentru anul viitor...
Anul acesta în dimineata de Craciun, soarele placut si cerul azuriu ne-au invitat la o plimbare.

Le-am aratat Silviei si lui Virgil vechiul drum roman, ce lega Augsburgul de Verona înca din anul 46 d.Ch. -- Via Claudia Augusta trece în apropierea casei noastre.
Apoi ne-am plimbat pe malul lacului Mandichosee, la barajul de pe Lech. Lebedele, ratele, lisitele si pescarusii savurau deasemenea ziua cu soare, plutind linistite pe oglinda apei.

În drum spre casa, am facut o scurta sedinta foto în fata cofetariei Müller - frumoasa cladire inspirata din stilul arhitectural Gaudi ☺ Bineînteles ca ne-am pus si câte o dorinta, la fântâna supravegheata de broscoiul fermecat. L-am si pupat, sa fim sigure ca ne va îndeplini dorintele ;)

PS: Multumesc pentru caldele urari Stelianei, Mihaelei, Ilenei, Vulpitei, Iulisei, Larisei, lui Aurel, Floarea, Angi si Coco, Alinei, Elenei, Alexei, Suzanei, Floarei, Elei, lui Rux si lui Costea ☺

Chocolaterie & Café Müller

pentru rubrica "Buna dimineata, Soare!"

Într-o zi cu nori - alaturi de Pandhora, am provocat soarele sa iasa si am reusit! ☺
PS: traducerea textului din spatele "Broscutei fermecate" - aici

Miercurea fara cuvinte (19) - Broscuta fermecata

Dorești să participi la MIERCUREA FARA CUVINTE? Este simplu si amuzant! Nu trebuie decât să afisezi pe blogul tău o fotografie sau o serie de fotografiicare "să vorbeasca fără cuvinte" și apoi sa introduci linkul în tabelul de mai jos.
Este WORDLESS WEDNESDAY... mai stai mult pe gânduri? Înscrie-te! :)