Iarna ca-n povesti

(completare la "În drum spre castel"si "Castelul din basme")
 
Dimeineata cu soare a zilei de duminica ne-a facut sa dorim efectuarea unei mici excursii. Am ales ca țintă Castelul Neuschwanstein, nu în ideea de a-l vizita - pentru ca am facut deja turul de câteva ori împreuna cu diversi musafiri de-ai nostri, ci doar pentru a-i admira frumusetea în acea superba zi de iarna.


Regele Ludwig al II-lea a stiut sa-si amplaseze resedintele în cele mai frumoase zone ale Bavariei si Füssen este una despre care se vorbeste doar la superlativ.
Situata la poalele Alpilor, la intersectia râului Lech (afluent al Dunarii) cu Via Claudia Augusta (soaseaua construita de romani sub Împaratul Augustus în secolul 15 î.Ch.), localitatea Füssen este astazi un centru turistic deosebit de îndragit. În lunile de iarna, majoritatea turistilor de aici sunt schiori (alpin sau fond) si însusi contrastul dintre costumele pestrit colorate si neaua perfect alba, ofera un adevarat spectacol. Zapada abundenta, cazuta în ultima saptamâna, a ispitit nu doar schiori ci si numerosi iubitori de drumetii. Cararile din padure ofera peisaje unice! Cine crede ca iarna padurea e adormita, se înseala amarnic! Padurea traieste, e vesela si ofera surprize la fiecare pas, la fel ca în orice anotimp.

Sub mantia alba, amestecul de foioase si conifere se înfatiseaza drumetului ca într-un basm. Ramurile groase ale copacilor par sa cedeze sub greutatea zapezii asezate în forme ciudate, uneori chiar hazlii. Poti vedea o bufnita, o veverita, un sarpe sau un spiridus, depinde din ce unghi privesti si cât de bogata îti este imaginatia. Brazii însa parca s-au înteles toti sa se joace de-a stafiile, acoperiti fiind cu zapada ca de un cearceaf. Am gasit chiar unul care avea parca ochi desenati si gura hlizita - dar nu ne-am speriat, chiar din potriva!


Iarna, pârâiasele ce se avânta la vale au clinchet de clopotei de cristal. Ele transporta departe, ecoul pasilor. Aerul e clar si cerul de-un albastru perfect. Din când în când, razele soarelui reusesc sa desprinda de pe crengi câte o bucata de nea, care cade sub forma unor bulgari sau a unei pulberi de stelute argintii. Este un spectacol mirific, care dureaza doar câteva secunde. Pare a fi o pudra magica, o binecuvântare a padurii pe care doar anumiti drumeti o primesc.


Daca ai ajuns pe coama muntelui, atunci panorama ce se deschide sub privirile tale îti rasplateste din plin efortul de a te afla acolo. Vaile albe despicate de pârtii, râul serpuind argintiu si pâlcul de case legate de cer prin fire cenusii iesite prin hornuri, compun un tablou care-ti da fiori. E atâta frumusete în imensitatea alba!


De vizavi, vârful muntelui vecin poarta coroana de nori si peste toate, se înalta semet Castelul Neuschwanstein. (va urma)




Nota: prima fotografie din acest articol, este fotografia unui poster ;)