Eu am hotarât sa prezint din toate câte putin :)
Prinţesa primăverii
versuri de George Safir
O caleaşcă învechită, cu roţile scârţâind,
Se apropie prin ceaţă, printre gene-o văd venind.
Caii merg muşcând zăbala şi se opintesc pe rând,
Mai nechează câte unul, aburi scot din greu suflând.
Nici birjarul nu mai poate biciul să-l plesnească-n cai,
Doar din când în când tresare şi mai strigă: „Dii măi, hai!"
Că nu ştie cum să-njure, e birjar, dar, totuşi… domn.
Mâna-i este amorţită, ochii-n gură-i cad de somn.
Într-o poieniţă strâmtă, jos în vale după deal,
Iată, au zărit hotarul, au scăpat de boreal!
Caii se opresc din trudă şi se scutură de ham;
Cât or sta să-şi tragă duhul, vor fi înveliţi c-un hram.
Sare de pe capră, iute, dezmorţit din somn şi frig
Birjarul ce molfăieşte o fărâmă de covrig.
Deschide uşa caleştii, căzând molcom pe genunchi,
Căci coboară o prinţesă, cu flori albe în mănunchi.
Verde-i rochia, pantofii, în păr are ghiocei
Şi-i atât de bucuroasă, te îneci în ochii ei.
Râde, cântă şi dansează, pe birjar îl ia la rost:
„Am pierdut cam mult cu drumul, am ajuns taman în post!”
De prin sate,-n hărmălaie, vin femei, soţi şi copii,
Vin bătrâni şi bunicuţe să danseze pe câmpii.
Şi încing acum o horă, fac şi tumbe, chiuind,
Iar la mijloc e prinţesa ce dansează şerpuind.
"În iarna asta, alteţă, mi-a pierit cheful de toate;
De mai zăboveai o ţâră, culegeam cireşe coapte!
Am tăiat pădurea toată, lemne ude-am pus pe foc,
Murăturile sunt gata, varză nu-i în poloboc.
A nins parcă pe toţi anii şi mălaiul s-a gătat;
Ger a fost de urlau câinii, vinu-n beci a îngheţat.
A crăpat şi roata morii, n-am mai dus la măcinat,
Vaca rage colo-n şură, de Crăciun a lepădat.
Ni s-a isprăvit slănina, a fost porcul rebegit;
Dacă tot suntem în UE, i-a cam ars de pribegit.
Nici găini nu se mai ouă, ştiu acum de marketing;
Să le tai de vreo friptură, mi-e şi teamă să le-ating.
Şi de când cu postul mare, parcă toate sunt pe dos;
Câinele doarme pe prispă, în vis ronţăie un os.
Soaţa-nchină la mătănii şi posteşte blestemând,
A dat faliment buticul şi-n şomaj intră curând.
Bine ai venit, prinţesă, bine c-ai venit şi-acum!
Nu vom mai muri de foame, nu ne vei lăsa nicicum!
Va ieşi urzica-ndată, ştevia, chiar şi spanacul,
Îşi vor umple iarăşi burta amărâtul şi săracul.
Bine ai venit, prinţesă, noi te-am aşteptat cu drag,
Uite-acum îţi vom întinde un covor de flori pe prag!”
Se apropie prin ceaţă, printre gene-o văd venind.
Caii merg muşcând zăbala şi se opintesc pe rând,
Mai nechează câte unul, aburi scot din greu suflând.
Nici birjarul nu mai poate biciul să-l plesnească-n cai,
Doar din când în când tresare şi mai strigă: „Dii măi, hai!"
Că nu ştie cum să-njure, e birjar, dar, totuşi… domn.
Mâna-i este amorţită, ochii-n gură-i cad de somn.
Într-o poieniţă strâmtă, jos în vale după deal,
Iată, au zărit hotarul, au scăpat de boreal!
Caii se opresc din trudă şi se scutură de ham;
Cât or sta să-şi tragă duhul, vor fi înveliţi c-un hram.
Sare de pe capră, iute, dezmorţit din somn şi frig
Birjarul ce molfăieşte o fărâmă de covrig.
Deschide uşa caleştii, căzând molcom pe genunchi,
Căci coboară o prinţesă, cu flori albe în mănunchi.
Verde-i rochia, pantofii, în păr are ghiocei
Şi-i atât de bucuroasă, te îneci în ochii ei.
Râde, cântă şi dansează, pe birjar îl ia la rost:
„Am pierdut cam mult cu drumul, am ajuns taman în post!”
De prin sate,-n hărmălaie, vin femei, soţi şi copii,
Vin bătrâni şi bunicuţe să danseze pe câmpii.
Şi încing acum o horă, fac şi tumbe, chiuind,
Iar la mijloc e prinţesa ce dansează şerpuind.
"În iarna asta, alteţă, mi-a pierit cheful de toate;
De mai zăboveai o ţâră, culegeam cireşe coapte!
Am tăiat pădurea toată, lemne ude-am pus pe foc,
Murăturile sunt gata, varză nu-i în poloboc.
A nins parcă pe toţi anii şi mălaiul s-a gătat;
Ger a fost de urlau câinii, vinu-n beci a îngheţat.
A crăpat şi roata morii, n-am mai dus la măcinat,
Vaca rage colo-n şură, de Crăciun a lepădat.
Ni s-a isprăvit slănina, a fost porcul rebegit;
Dacă tot suntem în UE, i-a cam ars de pribegit.
Nici găini nu se mai ouă, ştiu acum de marketing;
Să le tai de vreo friptură, mi-e şi teamă să le-ating.
Şi de când cu postul mare, parcă toate sunt pe dos;
Câinele doarme pe prispă, în vis ronţăie un os.
Soaţa-nchină la mătănii şi posteşte blestemând,
A dat faliment buticul şi-n şomaj intră curând.
Bine ai venit, prinţesă, bine c-ai venit şi-acum!
Nu vom mai muri de foame, nu ne vei lăsa nicicum!
Va ieşi urzica-ndată, ştevia, chiar şi spanacul,
Îşi vor umple iarăşi burta amărâtul şi săracul.
Bine ai venit, prinţesă, noi te-am aşteptat cu drag,
Uite-acum îţi vom întinde un covor de flori pe prag!”
Frumoase fotografii!Ne cheama la o plimbare romantica!
RăspundeţiŞtergereVivaldi este preferatul meu!
Sa ai o duminica faina,Carmen!
ce frumoasa alegere ador caii negri....e astept miine daca ai timp, cu drag
ŞtergereAstazi sunt 334 de ani de la nasterea marelui Vivaldi, si muzica lui farmeca fara pauza :)
ŞtergereMultumesc, si tie asemenea, Ema draga!
si eu îi gasesc deosebit de eleganti, draga Karma Police ;)
ŞtergereSigur ca vin mâine la întâlnirea noastra Pink :)) Am programat postarea -te rog sa ma înscrii, ca ajung acasa doar la ora 17-18...
Ah, ce-mi place caleaşca! Căluţii sunt minunaţi. O zi frumoasă, Carmen! :)
RăspundeţiŞtergereo plimbare cu caleasca este ca o întoarcere în timp.
ŞtergereMultumesc la fel, Cristi! :)
Ce frumoase sunt pozele! Ce mult mi-ar placea sa fac o plimbare cu caleasca... e atat de romantic...
RăspundeţiŞtergereSi poezia imi place foarte mult, iar muzica ma inalta! Ma incanta totul! Va multumesc!
O duminica minunata va doresc doamna Carmen! :)
Asa este Stefania draga, o plimbare cu caleasca este într-adevar romantica.
ŞtergereSa ai o duminica-seara cât mai agreabila!
Cu asa o poezie, sint numai zimbete la postul tau, Carmen ! Merci !
RăspundeţiŞtergereAm si eu niste flori albe pentru buchetul printesei ...
Te imbratisez !
:) am vazut brândusele la tine, Dani draga. Superbe!
Ştergerepupici
Uau! Ce atmosfera extraordinara ai creat!
RăspundeţiŞtergereToate se impletesc atat de bine si de frumos...fotografiile par facute intr-o alta epoca, o epoca mai simpla, mai frumoasa pe de-o parte, mai grea pe alta...dar in orice caz afascinanta.
Imbratisari
:) da, zona Harz, la granita dintre Saxonia Inferioară, Saxonia-Anhalt si Turingia este o zona de povesti... ca o întoarcere în evul mediu. Traditiile sunt împletite strâns cu mituri si legende.
ŞtergereO seara minunata! pupici
Bună CARMEN!
RăspundeţiŞtergereWow ce frumos...îmi plac toate!
Mulțumesc!
O duminică frumoasă îți doresc!
Cu mare drag te îmbrățișez!
am pornit de la fotografii, am gasit poezia si am adaugat neaparat astazi, Vivaldi
ŞtergereÎmbratisari
Felicitari!
RăspundeţiŞtergereDuminica frumoasa!
multumesc!
Ştergereo seara faina, deasemenea! :)
Foarte inspirat titlul, iar fotografiile sunt de poveste. Ai pregatit ceva frumos pentru vizitatorii tai. O duminica faina iti doresc!
RăspundeţiŞtergereMultumesc mult Ciprian! ma bucur mult ca apreciezi alegerea mea.
ŞtergereO seara minunata si tie!
"Anotimpurile"... Ce frumos! Cu toate ca am ascultat concertul cu cei mai mari violonisti ai lumii, parca niciunul nu mi-a mers la suflet ca cel interpretat de Stefan Ruha!
RăspundeţiŞtergereromânii, tot români ramân, oriunde ar fi pe lumea asta!
Ştergere(eu mi-am rezervat ieri, bilete pentru septembrie, când în Ottobeuren vine Filarmonica Bucuresti cu Rapsodia Româna a lui Enescu!)
Luna viitoare. Acum am un proiect pe care îl voi publica pe hârtie. Duminică frumoasă.
RăspundeţiŞtergerefelicitari! ma bucur pentru tine!
Ştergereo duminica frumoasa, de-asemenea!
Superba postare, multumesc, Carmen, mi-a mers la suflet ! :)
RăspundeţiŞtergerema bucur mult de tot, Zinuco!
ŞtergereFoarte frumoasa postarea... ce m-as plimba cu trasura! :)
RăspundeţiŞtergereSeara placuta!
cândva, toate visele se vor împlini!
Ştergereo seara faina, de-asemenea! :)
Muzica,versuri,trasura,plimbare...din toate emana primavara.
RăspundeţiŞtergereParca aud sunetul copitelor pe pavajul stazii.
O saptamana frumoasa sa ai!
hai sa stigam împreuna: bine ai venit Primavaraaaaaaa! :))
Ştergerete pup. Si tie o saptamâna perfecta!
Minunată postare !
RăspundeţiŞtergereMi-au plăcut mult și versurile și muzica!
ma bucur mult! multumesc :)
Ştergerefrumoase versuri...Primavara lui Vivaldi e cea mai primavara dintre primaveri...
RăspundeţiŞtergerecaleasca...o da...este ca in povesti si speram ca printesa primavara sa coboare dintr-o astfel de caleasca :)
o seara minunata iti doresc Carmen...pup :)
sa ai o seara minunata, draga mea Pandhora! pupici
ŞtergerePoezia e ca o manusa, zau! Nici ca se putea o imbinare mai perfecta de cuvinte frumoase carora realitatea sa le ia putin in raspar, ca deh', optimismul in exces poate strica sanatatii :)) Pozele sunt minunate! Oare de pe aici unde au disparut aceste calesti cu cai? Am o poza facuta in copilarie, cand bunicul m-a dus la plimbare special cu asa ceva. Acum, caii sunt inhamati la carute de tigani, slabi de te sperie...iar calestile, nici macar in muzee. Cate un car alegoric prin cetatile tarii.
RăspundeţiŞtergereMacar am pozele tale care sa-mi aminteasca.
adevarul este ca ar bloca mult circulatia masinilor, dar... mai romanic, nimic nu poate fi! O amploare extraordinara a luat-o calaritul - sportiv sau de agrement. Prin oras, aici în Germania, calestile sunt folosite doar în scop turistic sau pentru ocazii deosebite (nunti, spre exemplu). Parisul însa si-a dotat politia :) iar în Salzburg- orasul vechi, este singurul vehicul cu partru roti admis!
ŞtergereÎn Sibiu exista o caleasca (sau sania trasa de cai) pentru plimbari prin Muzeul satului :))
O caleasca de poveste, poezie... pe masura:)
RăspundeţiŞtergereSalutari cu bine, Carmen si o saptamana de top!
ma bucura cuvintele tale, multumesc Tudor!
Ştergeresa ai o seara minunata si sa pasesti vesel în saptamâna ce urmeaza!
am trecut sa-ti spun noapte buna si sa-ti doresc o zi de luni care sa treca repede repede :)
RăspundeţiŞtergeresomn usor >:D<
A trecut - lunea cea luuuuuuga de serviciu, s-a încheiat, draga mea Pandhora :) multumesc mult!
ŞtergereSa ai o seara agreabila! pupici