Ah, coafura!

În tinerețe, mă tundeam scurt-scurt, asemenea Mariei Fredriksson (Roxette) și cumva mi se potrivea. Eram sportivă si eram suplă, iar tunsoarea scurtă reflecta perfect acea perioadă din viața mea. Aveam antrenament aproape zilnic si ma spălam pe cap chiar si de doua ori pe zi! Dimineata parul meu avea întotdeauna numeroase rotocoale, trebuia sa-l spăl, să-l usuc cu foenul și peria... 

De-a lungul timpului, am încercat deasemenea diverse nuanțe de vopsea, de la blond la roșcat, chiar și negru-albăstrui. Totuși, fiind natural blondă, am constatat ca nuanțele deschise mi se potrivesc cel mai bine la ten. 

Cu trecerea anilor m-am schimbat (si exterior dar si interior ☺) și am realizat/hotărât/constatat că părul buclat îmi șade mai bine. Nu îmi mai stă bine nici cu părul lung, nici cu cel foarte scurt, așa că am găsit un echilibru în coafura buclată de lungime medie. Prin urmare, o dată la șase luni, mă duc la salon și îmi fac permanent.

Permanentul a fost inventat la începutul secolului al XX-lea de Karl Nessler, care a demonstrat pentru prima dată tehnica sa în 1906. Însa părul permanent a atins popularitatea maximă la sfârșitul anilor '80. Eram adolescenta în perioada de glorie a buclelor când Julia Roberts, Sarah Jessica Parker, Jennifer Gray, Justin Timberlake, ba chiar și fotbalistul Rudi Völler au purtat o vreme "coame" buclate. 

Primul permanent mi l-am facut cred, la începutul anilor '90.

Deși a trecut mult timp de când această tendință era la apogeu, eu am rămas ferm ancorată în acea perioadă ☺ Pentru ca sunt de parere ca am câștigat multe! În primul rând pentru că acum (cu mici excepții) mă spăl pe cap doar o dată pe săptămână. Dimineața este de ajuns să stropesc un pic părul cu apă înainte de a-l pieptăna și gata! Coafura stă exact așa întreaga zi. Iar daca nu... mie oricum îmi plac frizurile mai sălbatice, mai dezordonate. Ma întreb de ce?! Poate tocmai pentru că nu am timp să verific în cursul zilei dacă firul 27 stă așa cum l-am așezat de dimineață. Poate pentru ca frizura mea trebuie să țină din zori de zi si până seara, înainte de culcare! ☺

Chiar daca este un tratament chimic, consider că prin permanent sunt scutită de multe griji! În plus si din fericire, tehnica permanentului a evoluat si în prezent există numeroase produse pentru îngrijirea părului, menite să asigure sănătatea firului de păr și a pielii capului. De la șampoane și balsamuri, până la tratamente intensive și uleiuri nutritive, aceste produse oferă soluții pentru hidratare, fortificare și protecție împotriva factorilor de mediu, contribuind la un păr strălucitor și o piele a capului echilibrată. 

În primele două săptămâni după ce ies din salon, părul meu arată ca o claie de fân ☺ Buclele sunt încâlcite ca un mănunchi de sârmulițe. Sâmbătă, tocmai ce-am avut programare... se vede, nu?!° ☺☺☺ Ma sperii de câte ori ma vad in oglinda! Dar am învățat să am răbdare, pentru că după această perioadă, părul meu începe să arate mai normal și buclele se așază frumos. 

Pentru a ascunde firele albe care par să se înmulțească pe zi ce trece, am apelat la o șamponare cu nuanțator. De fapt, folosesc mai multe nuante: blond mediu, roz-blond si mov pentru eliminarea nuanțelor de galben... Cam o data la șase săptămâni îmi fac singura acest amestec de șampoane de nuanțare, îl aplic pe părul umed de la rădăcină spre vârf, masez părul și las să acționeze cca. 10 minute - după care mă spăl normal pe cap. 

Sunt de părere că, indiferent de genele moștenite și de tensiunile interioare și exterioare, cu o îngrijire corespunzătoare, părul poate arăta bine și se poate menține sănătos. 

Sunt tare curioasa care este rutina voastră de îngrijire a părului?😊

Sommer look

Eu merg la coafor (cam) de doua ori pe an si obisnuiesc sa îmi fac unghiile în salon de manichiura/ pedichiura o data pe an - înainte de concediul de vara (în rest... am învatat sa ma descurc singura ☺). 

Pentru ca se apropie vacanta, tocmai ce m-am facut bellă ;-) 

Din punct de vedere al modei-parului, am ramas blocata la "anii'80". De peste 35 de ani îmi fac permanent ☺ În România nu era problema, coafezele se bucurau, pentru ca era cea mai scumpa prestare; în Germania însa am avut probleme! Pentru ca aici toate manoperele sunt scumpe, dar permanentul ia cel mai mult timp! De aceea, foarte multe coafeze au cautat un argument prin care sa refuze "elegant" ☺ Ele spun ca "permanentul strica structura parului" dar pe de alta parte, recomanda tinerelor fete vopseaua de par!!! Pentru mine este clar... 

Am avut noroc acum câtiva ani, am gasit o coafeza draguta, care îmi face parul asa cum vreau eu. "Defectul" ei este ca mereu vrea sa îmi taie "doar vârfurile" dar s-a întâmplat, ca mi-a taiat cam de doua-trei degete! Mereu zice ca dupa permanent trebuie taiate vârfurile pentru ca parul sa se regenereze si cica, va creste mai repede! Am crezut-o o perioada, însa experienta mea este ca la mine nu functioneaza. Asa ca, trebuie sa lupt sa nu taie deloc! ☺☺☺ Prefer sa "muncesc" eu, cu masti de par si balsamuri speciale, decât sa scurtez parul. 

Am purtat multi ani parul scurt, chiar foarte scurt! Mama îmi zice de multe ori "de ce nu te tunzi scurt? Îti statea atât de bine, aduceai cu Diana (Spencer)...".

Nu zic ca nu îmi statea bine, dar acum 30 de ani eram slabuta, dinamica... Faceam sport de performanta, frizura scurt se potrivea! Acum, raspund mamei: podoaba capilara poate sa sustraga atentia de la riduri si cearcane ☺☺☺ (bineînteles ca în ochii ei, tot "fetita" sunt dar... în curând voi schimba din nou prefixul... cu 6!). 

Când aveam parul scurt, zilnic dimineata la duș, spalam si parul - motiv pentru care parul meu devenise gras. Se întâmpla chiar sa ma spal pe cap de doua ori pe zi, daca seara ieseam undeva cu prietenii! Am noroc ca am fir gros si parul des, chit ca l-am tratat atât de mult chimic! ♥ Pentru ca da, între timp, nu doar ca îl fac permanet, dar trebuie sa îl si vopsesc - deoarece sunt carunta!

Mama nu s-a vopsit niciodata dar eu îi sta foarte bine cu parul argintiu. Eu însa am decis sa ma vopsesc daca tot fac parte din generatia obligata sa lucreze pâna la 67 de ani! 

Aleg mereu culoarea pe care îmi amintesc eu ca o aveam natural (ma vopsesc singura, merg de doua-trei ori la salon)☺ Bineînteles ca aplic vopseaua doar pe radacinile parului si chiar daca astept câteodata prea mult, contrastul cu coloarea mea naturala nu este mare, asa ca... pot trece usor cu vederea, pentru o saptamâna-doua ☺ 

Imediat dupa permanet, parul este groaznic de tensionat! Recunosc! Dar dupa ce îl îngrijesc cateva saptamâni, se relaxeaza si onduleurile arata destul de natural. Si este atât de practic! Spal parul doar o data pe saptamâna, îl las sa se usuce singur la temperatura camerei sau vara, doar la soare! În faza umeda, aplic "un bulgar" mare de spuma pentru modelare. Aceasta ajuta în cursul saptamânii, pentru ca diminetile, dupa ce ma pieptan usor cu un piaptan cu dintii rari, umezesc usor parul, îl masez si onduleurile se definesc ca de la sine! ☺ 

Despre lacul de unghii... am fost conservativa pâna acum câtiva ani! Nu am folosit niciodata decât lac alb sau în nuante de roz, chiar si rosul sau ciclamul mi se pareau ca "stiga" de pe unghiile mele ☺ 

Uneori manichiura french sau alteori, doar lacuite cu lac transparent. M-am straduit sa am mereu lac pe unghii, pentru ca din experienta proprie, unghiile sunt protejate, nu se exfoliaza si nu "se întorc". Bine, pentru ca unghiile sa ramâna tari, organismul nu trebuie sa sufere de carenta de calciu. 

Acum câtiva ani am început sa folosesc nuante pastel la lacuit unghiile - chiar si albastru sau verde ☺ Anul trecut în concediu, am avut combinatia cea mai frumoasa de lac de unghii - zic eu ☺ Fiecare unghie a avut alta culoare si peste lacul bleu, am avut pictate floricele albe, peste lacul alb, inimioare roz, peste cel verde-pal, am avut buline albe, unghia galben-pastel a semanat cu un Smiley iar unghia rosé, a avut linii verticale, aurii, unduite. Anul acesta... am unghiile lacuite în cinci-culori, însa simplu. Atât la mâini cât si la picioare. Nu sunt facute prin tehnica "cu pulbere pigmentata" si nici prin "modelare cu gel" ci simplu, sunt unghiile mele, lacuite cu Shellac. Îmi place sa am unghiile suple, nu încarcate cu gel si îmi place forma ovala. În general, prefer unghiile scurte, pentru ca lucrez mult pe tastatura si unghiile lungi ma incomodeaza (chiar si pentru telefonul mobil ma incomodeaza).

Sunt curioasa care va sunt obiceiurile? ♥ Astept comentarii... 

Restante - Despre îngrijirea lui Leo

De saptamâni de zile amân si iata, a venit momentul sa fac o postare în care sa raspund întrebarilor puse de: Mihaela, Rux, Niko, Fiordaliso, Diana si Suzana ♥♥♥♥♥♥ 

Mereu râdem când suntem întrebati daca avem copii ☺ Raspundem: "Da, Helmut are doua fete, eu am doua fete si împreuna avem un baietel blanos" ☺☺☺ Leo este copilul nostru blanos si cu patru picioare ♥☺♥ Êste al nostru de sase ani si ne însoteste peste tot, în concedii, în excursii, în vizite... Nu mergem decât acolo unde este si el acceptat. Spre exemplu, cu avionul nu am mai calatorit de 6 ani! (doar eu am "dat o fuga" pâna la mama, München-Sibiu).

Leo este foxterrier si contrar rasei, este blândut, nu ataca pasarelele sau pisicile care poposesc la noi în curte. Dar... daca trece cineva strain pe lânga gardul nostru, latra ca un fioros! Este un leu-paraleu ☺☺☺ Daca primim musafiri, primele trei-patru minute nu ne putem întelege unii cu altii, ca Leo latra de bucurie. Apoi se linisteste si începe sa îsi aduca jucariile, provocând la joaca. Este simpatic si tare îndragit în cartier. Este deasemenea invidiat, pentru silueta si pentru ca nu accepta nimic de mâncare de la straini!

Leo primeste mancare doar seara, pe la ora 19. Are un castronas pentru “mâncare umeda” si unul pentru “mâncare uscata”. Preferata lui este conserva Animonda Gran Carno – care ofera diverse amestecuri de carne de vita cu iepure,  sau cu somon, cu cerb, cu miel, cu pasare…plus orez si legume (morcovo, cartofi) si mere. Cumparam asa un bax-mixt si primeste cântarit, in fiecare seara 170g. Peste mâncare stropm câteva picaturi de ulei de somon (omega 3, cica e bun pentru piele si blanita).

Mâncarea boabe, este Select Gold Complete, din care primeste în fiecare seara 70 g

Dimineata, avem ritualul nostru ♥ Servim micul-dejun în pat ☺ eu beau cafeluta si Leo primeste doua sticksuri de vita si o bucata de piept de pasare presat si uscat.

Daca vrem sa il rasfatam, îi oferim "Bonies" (bucatele de carne de vita presate sub forma de osisor, e marimea unui Tic-Tac) si din când în când câte un stick din "burta de oaie" (pute ca naiba! dar cica îi îmbunatateste flora bacteriala din intestine) ☺☺☺

O data pe luna, dupa baie, îi punem între umeri, o pipeta cu picaturi Front Line - împotriva parazitilor (pureci, capuse, paduchi), doza speciala pentru greutatea lui. Leo cântareste 12 kg.

O data la doua luni, primeste de la doctorita lui o tableta împotriva parazitilor intestinali.

Daca se întâmpla sa aiba scaunul moale, primeste câte o jumatate de "pastila de carbune" dimineata si seara, pâna când trece faza de diaree.

In afara de accidentul de masina, în urma caruia Leo a suferit doua operatii grele, nu a fost niciodata bolnav. O data în concediu a avut o leziune la labuta, de la scoici sau nisip. Doamne ajuta-ne, ca sanatatea, atât la oameni cât si la animale, este cea mai de pret! 

O data la 10-12 saptamâni, mergem cu Leo la frizer si blanita lui este trimata, ghierutele scurtate, pernutele labutelor eliberate de blanita (pentru ca de cele mai multe ori se aduna praf sau pitricele si acesteale pot produce rani grave). Saptamâna aceasta pe 13 iunie are ultima programare înainte de concediu! De obicei, procesul de trimare dureaza cam 2 ore, doua ore si jumatate (ultima data am platit 120 €; între timp preturile au crescut! habar nu am cât vom plati martiea ce vine). În orice caz... atâta blanita ramâne în salon, ca noi râdem când plecam, ca luam doar jumatate din Leo acasa, jumatate ramâne acolo pe podea! ☺ Foxterrierilor si celorlalti terrieri (Airedale, Welsh, Irish, Lakeland, Kerry Blue, Bedlington) cu par sârmos, li se îndeseste blanita la nivelul pielii, fapt ce poate îngreuna respiratia cutanata si creste posibilitatea aparitiei eczemelor! Regula este, terrierii nu se tund! Nu se taie părul nici cu forfeca si nici cu o mașină electrica. Blanita lor se trimmeaza, doar asa se păstreaza textura părului sârmos și desenul caracteristic cu culorile strălucitoare. Noi nu am gasit pâna anul acesta niciun salon special pentru foxterrieri si Leo a fost de câteva ori tuns, astfel încât la un moment dat ajunsese sur! Acum, de când mergem la acest salon, blanita lui îsi recapata încet încet culorile. Suntem foarte multumiti!

Legat de obisnuintele lui Leo, el are o cusca pentru transport, care când nu este folosita în masina, sta langa biroul meu. Pe cusca am pus un placaj si peste el o salteluta, astfel incat daca Leo are chef sa vada ce lucrez eu la birou, poate sa stea pe salteluta, la nivelul mesei de birou. Daca vrea sa doarma, poate sa se cuibareasca in cusca, între perinitele lui.

Pe vremea lock-downului, când lucram doar de acasa si apoi seara ma uitam la un film pe Netflix, Leo se urca pe birou, se lungea pe o paturica si dormea, ii timp ce eu îi periam blanita ♥ (câteodata este si Chico în vizta si în vacante sunt si nepotelele la noi ☺☺☺)

Leo mai are o salteluta pusa in bucatarie, pentruca daca noi facem de mancare, el sta frumos pe salteluta si ne priveste. Vrea mereu sa fie langa noi, este ca o umbra. 

În dormitor are cosuletul cu salteluta, unde doarme deobicei, dar cand se rasfata, doarme cu noi în pat. Spre dimineata de obicei, este mereu în pat si se cuibareste peste plapuma, la mine in poala (eu dorm pe o parte).

Seara, cand stam la TV, Leo sare lânga mine pe canapea – acesta este momentul când de obicei îi periu blanita. 

Mergem cu el de trei ori pe zi la cate o plimbare ce dureaza cca o ora, o ora si jumatate. In restul zilei, zburda in curte, cat vrea. Asa cum am mai spus, este foarte tolerant cu animalele mici – pasari, pisici, rate-salbatice… Nu suportasa se apropie cineva de gardul nostru, latra imediat! Recunoaste vecinii si pe ei nu ii mai latra cand trec pe alee. O data, eram cu Leo aproape de intrarea în parcul in care obisnuim sa ne plimbam si pe lânga noi a trecut pe bicicleta postasul. Acesta s-a oprit si a întrebat “ce are catelul, este bolnav?” Eu ma minunez si spun “Nu… dar de ce întrebati?” Zice el „Pai nu mai latra!“ ☺☺☺Leo însa latra doar când e la el în curte, isi apara proprietatea. Pe strada… nu este revierul lui 

PS: Am gasit în arhiva, câteva fotografii cu pestii aurii, înainte sa îi mutam în iazul din curte; la ultima lor sedere în acvariu, aratau asa:

În fata oglinzii... timp investit?

O spun din capul locului: nu investesc mai mult de 20 de minute zilnic aranjatului în fata oglinzii. Întotdeauna am optat pentru solutii rapide ☺
Dupa ce fac dus dimineata, îmi pieptan parul, aplic o crema hidratanta pe fata si gât, trag o linie cu dermatograful pe pleoapa superioara, rimelez un pic genele si ma rujez. Gata! Timp pentru o alta întâlnire cu oglinda în cursul zilei nu mai am. De aceea folosesc produse bune si care se pastreaza timp lung. Spre exemplu, dermatograful si rimelul sunt waterproof..
Parul îl spal de obicei o data (cel mult de doua ori) pe saptamana si pentru ca nu am rabdare sa îl aranjez, în ultimii 20 de ani îl fac permanent. De doua ori pe an - o data înainte de ziua mea de nastere (în octombrie) si o data în preajma Pastelui.
Este un permanent lejer, spiralat, cam ca în anii '90. Din punct de vedere al coafurii si al manichiurii sunt o tipa retro ☺ Îmi place mult "manichiura franceza" si doar ocazional (de revelion sau în concedii) folosesc o culoare pentru unghii.

Revenind la coafura, port parul tuns în scari si nu mai lung de linia umarului. Multi ani am purtat parul tuns scurt, pe principiul "îl întretin usor". Am constatat însa ca nu este deloc adevarat! Când aveam parul scurt, ma spalam pe cap în fiecare dimineata, pentru ca în functie de cum dormeam, mereu aveam un vârtecus sau o parte mai turtita. Automat, parul devenea gras si chiar daca as fi vrut sa nu-l spal zilnic, trebuia sa o fac pentru ca avea un aspect neplacut. Din când în când îl uscam cu foenul, ceea ce agresa în plus constitutia firului de par. Mergeam la coafor sa tai vârfurile cam o data la 5-6 saptamâni, deci în 6 luni, cam de 3-4 ori. Daca socotim pretul unui tuns, cu spalat si uscat, plus bacsis, obtinem aproximativ pretul unui permanent (permanent, spalat, tuns, uscat) plus un bacsis ☺ Dar nu doar din punct de vedere financiar permanentul este mai avantajos! Din experienta mea, parul permanent se lasa înretinut mult mult mai usor. Dupa ce îl spal, aplic pe parul umed putina spuma de modelaj, apoi ori îl usuc cu difuzorul (daca vremea este rece) ori îl las sa se usuce la temperatura aerului. Si coafura sta perfect, nu trebuie sa mai fac nimic. Urmatoarele zile nu trebuie sa folosesc nici spuma, nici gel, nici fixativ. Trec de cateva ori cu mâna umezita printre firele de par, apoi ma pieptan si îl aranjez masând usor cu mana. Atât! Daca ma ploua sau merg la piscina, nu este nicio problema - coafura mea ramâne neschimbata.

Bineînteles ca în ultimii 10 ani, toate produsele pentru îngrijirea parului s-au perfectionat. Solutiile de permanent sunt mai delicate, nu mai contin amoniac sau alte componente agresive. În plus, samponul si masca de par pe care le folosesc, protejeaza si hranesc firul de par. Ba mai mult, salonul de coafura pe care-l frecventez are si un aparat Vita Hair Light. Dupa permanent, în primele 10 zile merg de 3 ori si stau cate 10-12 minute sub casca (despre ce înseamna VitaHAirLight - în articolul urmator). Eu sunt foarte multumita de rezultat ☺☺☺