continuare la "
Ieri, la cinema-balet"

În pauzele
spectacolului, am servit "Häppchen", Sekt sau Sektorange, apoi ne-am reluat locul în sala urmarind interviurile bogate în informatii interesante, cu lămuriri asupra modului în care compozitia muzicala a fost conceputa sau asupra felului în care rolurile au fost abordate si referinte legate de trairile artistilor. Este genul de interviuri deosebit de calde, prin care publicul are senzatia ca se misca liber în salile de repetitie, în culise, ca face parte din echipa ce a pus în scena spectacolul. Ador aceste interviuri, scurte dar substanțiale.
Actul doi se desfasoara în Boemia, la diferenta de saisprezece ani fata de scenele prezentate în actul întâi. Este începutul primaverii si localnicii satului în care Perdita traieste, se pregatesc pentru sarbatoarea închinata traditional noului anotimp. Fiica regilor sicilieni nu are nici cea mai vaga idee despre originea ei nobila, ea a crescut în familia ciobanului alaturi de fiul acestuia ca si când ar fi fost frati adevarati. Perdita este o tânara zvelta si deosebit de frumoasa si... cine credeti ca este îndragostit de ea?! Printul Florizel, fiul regelui Polixenes! Tânarul vine deseori în satul Perditei si pentru a nu atrage atentia asupra rangului pe care-l are, el poarta haine obisnuite, ca orice flacau din sat. Dansurile celor doi sunt ca zborul fluturilor îndragostiti. Miscarile lor izvorasc dintr-o dragoste pura si sincera. Prezeta lor încântatoare este precum adierea lină de vânt peste o livada cu ciresi în floare. Cei doi reprezinta dragostea neprihanita, ei sunt jumatatile veritabile care formeaza sfera si în candoarea cu care privesc lumea, nici nu observa ca omul de încredere al regelui îi spioneaza. Acesta îl informeaza pe suveranul regatului Boemiei în legatura cu relatia neîngaduita a printului si chiar îl aduce în sat, sa se convinga cu proprii lui ochi.
Serbarea rurala este în plina desfasurare si Perdita este aleasa "Regina Primaverii". Tatal, deosebit de mândru, gaseste potrivit momentul pentru a da Perditei medalionul cu smarald pe care l-a pastrat spre a i-l oferi la o ocazie speciala. Fata primeste cadoul cu bucurie, dar nimeni nu banuieste ce reprezinta acest medalion.
Atmosfera vesela si degajata a târgului în sarbatoare este brusc spulberata prin aparitia garzilor regelui Polixenes, care negru de furie ca unicul lui fiu este îndragostit de fata unui cioban, ordona arestarea Perditei. Tatal si fratele fetei sar în aparare, reusesc sa o elibereze pe Perdita si împreuna cu printul, toti patru izbutesc sa urce pe o corabie si pornesc pe mare. Regele Polixenes împreuna cu garzile îi urmaresc. Finalul actului doi.
Actul trei începe în decorul tarmului sicilian. Regele Leontes este în pragul dementei. Remuscarile i-au macinat sufletul, durerea pierderii familiei i-a sfarâmat inima. Alaturi de el, Paulina fidelă - fosta doamna de companie a reginei, deasemenea îndoliata si neconsolata dupa pierderea sotului (Antigonos), îsi concentreaza întreaga forta spre a mentine înca vie ratiunea regelui. Petrec împreuna cea mai mare parte a timpului la mormântul reginei Hermione si a printului Mamillius.
Monotonia zilei este ravasita de ancorarea în port a unei corabii straine si cererea urgenta a pasagerilor acesteia de a fi primiti în audienta la suveranul regatului. Prinzul Florizel îsi pune întreaga nadejde în a fi protejat împotriva furiei tatalui, explicând ca este îndragostit de o fata simpla, fara rang nobil. Perdita este prezentata si regele Leontes înduiosat, se vede în masura sa faca o fapta buna în numele iubirii, pentru a-si ispasi din pacatele care-l coplesesc de saisprezece ani. El nu banuieste nicio clipa ca tânarul print este fiul prietenului lui din copilarie si nici nu-si imagineaza macar ca frumoasa fata este propria lui fiica. În momentul în care declara legatura prin casatorie a celor doi îndragostiti, în sala tronului intra ca o furtuna regele Polixenes, care spune ca nu permite ca fiul sau sa se casatoreasca. În timpul altercatiei, Perdita este îmbrâncita si salul de la gât se desface, lasând la iveala colierul cu smarald. Paulina recunoaste piatra prețioasă strălucitoare si atrage atentia regelui Leontes. Ciobanul care a crescut-o pe Perdita ca pe propria fiica, dezvaluie povestea copilului gasit si regele Leontes nu stie cum sa se arate mai recunoscator. Îsi recunoaste cu obidire faptele ce au provocat tragicele evenimente si urmările dezastruoase, îsi cere iertare de la regele Polixenes si împreuna, dau binecuvântarea celor doi copii.
Întregul palat serbeaza casatoria printesei Perdita cu printul Florizel, si regele Leontes zâmbeste pentru prima data în ultimii saisprezece ani. Paulina considera ca este momentul ca regele sa mai suporte înca o surpriza. Ea îl conduce la monumentul ridicat în memoria reginei Hermione si a printului Mamillius si îl îndeamna sa împartaseasca bucuria regasirii fiicei cu spiritul sotiei pierdute. Statuia-regina prinde a se misca si coboara de pe piedestal. Paulina destainuie secretul de a o fi ascuns pe regina, care nu a murit ci si-a revenit din coma. Regina a hotarât însa sa nu reapara în viata regelui decât atunci când exista o dovada clara ca acesta este spasit.
Povestea este cu happy-end... Perdita, alaturi de sotul ei, îsi îmbratiseaza mama si tatal.
Baletul are sase personaje principale, solourile prim-balerinilor au fost interpretate cu mare clasa. Orchesta ROH condusa de dirijorul David Briski a însotit perfect dansurile artistice figurative ale ansamblului de balerine și balerini.
Premiera "
The Winter's Tale" a fost un adevarat succes. Spectacolul s-a încheiat cu aplauze îndelungate, cosuri cu flori si ovaţii.
