sâmbătă, 18 mai 2013

Relativitati

pentru rubrica FFFB - tabel de înscriere la Anastasia

Lauda omului - Nichita Stanescu

Din punctul de vedere-al copacilor,
soarele-i o dungă de căldură,
oamenii - o emoţie copleşitoare...
Ei sunt nişte fructe plimbătoare
ale unui pom cu mult mai mare!

Din punctul de vedere-al pietrelor,
soarele-i o piatră căzătoare,
oamenii-s o lină apăsare...
Sunt mişcare-adaugată la mişcare
şi lumina ce-o zăreşti, din soare!

Din punctul de vedere-al aerului,
soarele-i un aer plin de păsări,
aripă în aripă zbătând.
Oamenii sunt păsări nemaiîntâlnite,
cu aripi crescute înlăuntru,
care bat plutind, planând,
într-un aer mai curat - care e gândul!

4 comentarii:

  1. Superba poezia lui Nichita si fotografiile alese sunt minunate!
    Si tu umbli la vinatoare de nori si copaci ca si mine! :)
    Week-end minunat, draga Carmen!

    RăspundețiȘtergere
  2. Superbă poezie ai ales. Doamne, ce bine mai scria marele Nichita! Iar fotografiile... sunt pe măsură!
    Un sfârşit de săptămână frumos, dragă Carmen! :-)

    RăspundețiȘtergere
  3. Frumoase peisaje! Fotografii, in ansamblu.
    Poezia e maiastra, ca orice a scris Nichita. :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Superbă postare!
    Mulţumesc, Carmen.
    O săptămână minunată!
    pup

    RăspundețiȘtergere