Castelul de bumbac

pentru rubrica Happy weekend - tabel de înscriere la Blind-Love (Elly Weiss)

Titlul, este traducerea libera a denumirii localitatii Pamukkale din provincia Denizli, sud-vestul Turciei. Terasele naturale de calcar de la Pamukkale sunt de o frumusete rara si fac parte din patrimoniului mondial UNESCO din anul 1998. Cât cuprind ochii, vezi doar dantele albe de calcar, bazine si cascade cu apa de-un albastru ireal. Fascinatia locului este maxima!
Baia este permisa doar în anumite zile ale saptamânii, în zone diferite, astfel încât natura sa aiba timp sa se regenereze. Un noroc deosebit am avut, pentru ca exact în ziua în care am vizitat noi localitatea, scaldatul era permis!
Apa tamaduitoare, bogata în minerale, era cunoscuta si foarte apreciata înca din Antichitate. Regina Egiptului Cleopatra VII-a (69-30 î.Hr.), considerata dintotdeauna drept cea mai frumoasa femeie din lume, spre a-si întretine tineretea pielii, facea în mod regulat bai aici, invitata fiind de împaratul Marc Antoniu. Deasemenea, baile de la Pamukkale sunt pomenite si ca fiind preferatele împaratilor romani Nero (37-68) si Hadrian (76-138). De altfel, la doi pasi de terasele de calcar se gasesc ruinele orasului antic Hierapolis, fondat între 261-253 î.Hr. de catre Antiochus al II-lea (tema pe care o voi dezvolta saptamâna viitoare).
Începând cu anul 1960 când turismul a început sa ia amploare, în aceasta zona a început sa se construiasca haotic, pensiunile, hotelurile si baracile de toate tipurile au împânzit întregul areal. Albul calcarului a devenit gri-murdar si azuriul apelor a devenit o "zeama" tulbure. Din anul 1996 s-au luat masuri drastice si în afara de câteva hoteluri traditionale, întreaga zona a fost epurata. Terasele s-au regenerat încet-încet si astazi, patrunderea pe aceste portiuni de relief este permisa doar fara încălțăminte în picioare.
Apa este saturata cu bicarbonat de calciu. Izvorul tâsneste la suprafata, pompând 250 litri apa pe secunda, cu temeperatura de 30 grade. După tâsnirea din sol, concentratia dioxidului de carbon din apa scade brusc prin disparitia presiunii, solubilitatea carbonatului de calciu fiind depășită, acesta se precipita sub formă de travertin. Într-o singura zi, sunt produse 48 tone de calcar.
Terasele de la Pamukkale sunt considerate pe buna dreptate, unele din minunile Pamântului.

Dimineata, din balconul camerei de hotel, am admirat cum aburi teraselor Pamukkale învaluie peisajul alb ca zapada. Este o imagine pe care de atunci o asociez cu starea de reverie.
(completare la seria Concediu 2011, Turcia; Partea 1, Partea 2, Partea 3, Minunile Lumii)