Clubul Cinefililor (21) - Impresii de sfârsit de saptamâna

În Clubul Cinefililor este binevenit oricine are placerea de a scrie câteva rânduri despre un film sau serial recent vazut, indiferent de anul de aparitie a acelui film sau serial. Pentru ca toti cei interesati sa poata accesa pagina în care faceti recomandarea, înscrieti articolul în acest tabel. Tabelul va ramâne deschis întreaga saptamâna.

----------------------------------------------

----------------------------------------------

♦ Blue Valentine (2010) - romantic/dragoste/ dramă, un film american cu Michelle Williams si Ryan Gosling în rolurile principale. Povestea interpretata de cei doi protagonisti este povestea unei casnicii ratate, povestea unei romante consumate, a unei iubiri mistuite de rutina si alienare. Este o poveste plina de sensibilitate, intercalarea în pelicula a secventelor din perioada în care cei doi s-au cunoscut accentuând starea emotionala.
Michelle Williams a reusit sa-si impresioneze fanii, dezvăluind o nouă fațetă a talentului ei pentru dramă, acest rol aducându-i pe buna dreptate nominalizarile la Oscar si Golden Globe Awards (2011). Admirabile sunt si rolurile pe care le interpreteaza în: Brokeback Mountain (2005), Mammoth (2009), My Week With Marilyn (2011) sau Suite française (2015) - recunosc, sunt fan Michelle.
Rolul interpretat de Ryan Gosling mi s-a parut similar cu cel pe care-l joaca în The Notebook (2004) si m-am întrebat, oare asa s-a vrut? Fascinante sunt si rolurile lui din Stay (2005) si Lost River (2014). Uite cum nu ma pot abtine si am recomandat înca sapte filme superbe ☺
Nu pot sa închei recomandarea fara sa mentionez soundtrackul. Ryan Gosling a scris special si a interpretat personal melodia la ukulele. Formatia Grizzly Bear este responsabila pentru celalalte melodii. Nota mea: 8
♦ Revolutionary Road (2008) - dragoste/ dramă, un film britanico-american cu Kate Winslet si Leonardo DiCaprio în rolurile principale. Povestea interpretata de cei doi protagonisti este povestea unei casnicii mediocre, în care cei doi soti se concentreaza sa-si joace perfect doar rolurile impuse de societate. Efortul le consuma adevaratele emotii care se sting încet-încet... Golul din viata lor este umplut prin teameri si gelozii, împingându-i pe cei doi eroi sa comita fapte nesabuite. Scenariul se bazeaza pe romanul omonim, semnat de Richard Yates (1961).
Daca în Titanic (1997) rolul jucat de Kate Winslet a fost general apreciat mai bine decât cel jucat de Leonardo DiCaprio, în acest film DiCaprio îmi place mai mult. Din nou însa Kate Winslet este mai apreciata si câstiga un Golden Globe (2009) si din nou DiCaprio este doar nominalizat.
De mentionat sunt si rolurile interpretate în acest film de David Harbour, Michael Shannon, Kathy Bates, Kathryn Hahn si Zoe Kazan (sunt si fan Zoe). Nota mea: 9

---------------------------------------------

La rubrica "Clubul Cinefililor" de saptamâna trecuta s-au înscris: Diana, Ioana, Zina si subsemnata.
Tuturor celor care ajung pe aceasta pagina de blog - o duminica tihnita! ☺

Povestea unor pastravi fericiti

A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti... A fost odata o pastravarie, la Topleț pe Valea Cernei, care mult peste în bazine avea. Pastravii sareau si înotau ziulica-ntreaga în apa limpede si rece (alimentata direct din Munții Almajului și Munții Mehedințului), asteptând sa vina ziua cea mare, în care fiecare dintre ei va avea ocazia sa-si îndeplineasca menirea - adica sa sature gurile flamânde ale unor mușterii. Toti pastravii îsi doreau sa ajunga sa fie pregatiti cu multa dragoste si mâncati cu deosebita placere. Din pacate însa nu toti târgoveții aveau gusturi rafinate! Circulau zvonuri cum ca unii pastravi ajung în tepusa, altii într-o tigaie încinsa si mult ulei, ca unii ar fi tavaliti în faina de malai sau ca altii sunt unsi cu mujdei de usturoi...
Pe la mijlocu' lui Gustar, se face ca la pastravarie poposeste un grup de prieteni, toti chipesi si mândri - un galatean si zarandana lui, însotiti de copilul Mariuța si un bavarez cu ardeleanca lui.
În bazinele cu pastravi se facu liniste, doar clipotul apei se mai deslusea. Toti pestii doreau sa auda ce poftesc strainii cei ferchezuiți. Când galateanul a spus "5"- în bazine a început balul! Toti pastravii au început sa sara ca sa-si demonstreze elasticitatea cozii, stralucirea solzilor si putera aripioarelor. Nu erau decât 5 locuri în plasa îngrijitorului de la pastravarie dar toti pastravii vroiau sa plece în calatoria cea mare!
Unu, doi, trei... înca doi si gata! Cinci pastravi norocosi au nimerit în lighean si au fost adusi la tejghea.

De aici, acestia au calatorit peste dealuri si vai într-o masinarie cu roti, alaturi de cei cinci boieri. Pestii nu-si mai încapeau în solzi de fericire!
La un moment dat, motorul masinii s-a oprit. Pastravul cel mare si întelept a soptit:
- Pare-mi-se ca binefacatorii nostri au ajuns la hanul care-i gazduieste în vacanta. Cinstiți ortaci, savurati clipele ce vor urma!
Nici în visele cele mai frumoase ale pestilor, cei cinci pastravi norocosi nu si-au imaginat delicatetea cu care au urmat sa fie tratati! Bavarezul stia o reteta grozava! Mai întâi pastravii au fost spalati în chiuveta de inox, apoi masati cu sare de mare si tamponati cu hârtie fina de bucatarie. Au fost pudrati cu piper neîntinat, înfasurati cu frunze de salvie, marar, cimbrisor si busuioc, picurati cu ulei virgin de masline si înfasati în cearceafuri din argint. Cu multa grija, au fost asezati pe gratar în curtea hanului, exact atunci când jarul scânteia mai frumos. Dupa ce si-au facut somnul de frumusete, pastravii fragezi si aromati au fost asezati pe farfurii de portelan, alaturi de câte o paturica din cartofi copti cu rozmarin.
Hangita a simtit miresmele pâna în camaruta ei si acu' jinduia sa guste nițel! În mare graba, a dat pe razatoare câteva rosii proaspat culese din gradina, a adaugat usturoi taiat fin, sare si câteva picaturi de untdelemn si s-a prezentat cu ulcica la masa boierilor, doar-doar acestia s-or îndura sa o pofteasca si pe dânsa la ospat.

Inimosi, boierii i-au oferit loc la masa si au cinstit-o, oferindu-i câte putin din fiecare bucata. I-au turnat si ei o cupa din Cricova - spumant clasic brut si au mâncat si s-au veselit, pâna când pe cer s-au ivit stelele. Pastravii au fost atât de deliciosi, ca mesenii si-au lins pâna si degetele! Si au chefuit pân-aproape-n zori de zi si cu siguranta vor mai chefui ori de câte ori se vor mai intâlni! Ş-apoi încălecai pe-o coasă şi vă spusei o poveste frumoasă şi încălecai p-un mărăcine, să m-asculte orişicine! Şi m-am suit pe o roată şi v-am spus povestea toată!
V-aş mai spune si povestea unor mititei fericiti, dar mi-e teama ca se corcesc aromele, asa ca mai bine va las sa o deduceti singuri privind imaginile de mai jos ☺

Jurnal de Vacanta de vara - Ultima zi pe Valea Cernei

Saptamâna petrecuta la Baile Herculane (si împrejurimi) alaturi de prietenii nostri bucuresteni a trecut mult prea repede!... Ultima zi a fost caniculara, temperatura aerului a depasit 38°C asa încât ideea de a merge pe malul Cernei a fost deosebit de inspirata!
Acolo, pe firul apei între colosii de calcar, ne-am bucurat de frumuseatea salbatica a peisajului si de racoarea binefacatoare a râului de munte.

Fluturi, flori, caderi de apa, întregul peisaj este perfect si armonios. Valea Cernei este un mic paradis. Privind impresionat vârful muntilor, încerci sa calculezi ce forta a trebuit sa aiba apa care si-a sapat drumul aici, dar este imposibil! Natura este cel mai mare mister, a fost si ramâne artistul desavârsit!
Am ales sa ne oprim într-un loc în care Cerna formase un bazin si ne-am balacit. Apoi ne-am intins pe spate, cercetând cerul. Nici nu mai stiu cât am stat cu mâinile împreunate sub ceafa, admirând dansul norilor albi si pufosi. Timpul parea ca nu mai există... eram doar noi si natura. Nici de cuvinte nu mai era nevoie, ne-am înteles prin gesturi simple si priviri...
Razele soarelui filtrate de crengile pline ale fagilor, ne-au mângâiat blând umerii iar pietrele aspre ale albiei Cernei ne-au masat talpile - cu alte cuvinte, am beneficiat gratis de un minunat tratament wellness.

Precum cautatorii de aur, am explorat apa în aval si în amonte. Nu am gasit niciun graunte mai lucitor ca foita de mica, însa am descoperit bancuri de pastravi-puieti, creșe de brotaci, cioburi de sticlă colorata având colturi perfect rotunjite si multe pietre modelate în forme din cele mai ciudate, doar prin magica forta a apei.

Neobisnuiti cu atata trândăveală, barbatii au decis consolidarea unui mini-baraj construit probabil saptamâna trecuta de un alt grup de excursionisti. Noi fetele am ridicat cairns - acele turnulete formate prin suprapunerea de pietre în diverse marimi. Este nevoie doar de un gram de rabdare si un strop de delicatete si gata, turnul intra în rezonanta cu sufletul tau, ramânând în echilibru. Este un exercitiu placut de relaxare, un joc care aduce un plus de seninatate în gândire.

Dezmierdati de pala de vânt si de aromele vegetatiei arse de soare, am savurat linistea si frumusetea peisajului pâna când lumina a devenit ca mierea.
Am încheiat escapanda pe Valea Cernei la motelul Dumbrava... Bineînteles ca soferul a servit bere fara alcool ☺

În dimineata zilei urmatoare, drumul concediului nostru a luat directia Bucuresti (va urma)

Arta si protest

(surse foto 1, foto 2)

Artistul rus Pjotr Pawlenski a devenit celebru pentru formele flagrante de protest. Actiunile lui sunt deosebit de socante, atât pentru regimul condus de Vladímir Putin, cât si pentru oamenii de rând. Imagini din timpul demonstratiilor lui de protest au înconjurat lumea, provocând numeroase manifestatii de sustinere.
În anul 2012 si-a cusut gura spre a-si demonstra protestul împotriva privarii de libertate a membrelor formatiei feministe de punk-rock din Moscova Pussy Riot.
În acelasi an, Pawlenski a fost arestat pentru că s-a înfășurat gol într-un balot de sârmă ghimpată, demonstrând în fața unei clădiri guvernamentale din Sankt-Petersburg. Dupa ce câtiva functionari ai politiei l-au eliberat pe Pawlenski din sârma ghimpata, Oksana Shalygina - una din simpatizantele artistului-activist politic, a declarat pe publicatia online Political Propaganda: "metaforic - artistul a fost imediat bagat în aceeasi sârma ghimpata, prin numeroasele anchete ce au urmat la poliție si ambulanță".
La sfârsitul anului 2013, Pjotr Pawlenski s-a fixat pe caldarâmul din Piața Roșie (renumitul loc în care rusii organizeaza paradele militare gigant), batându-si un piron în sacul testicular. Într-un interviu dat revistei Vice, Pawlenski a spus: "Nu cei care detin puterea strâng oamenii de testicule, ci oamenii înșiși se restricționează. Nu va mai dura mult pâna când vom fi toti aruncati în închisori, însa de realizat, nu va mai realiza nimeni, pentru ca atunci întreaga tara va functiona ca o închisoare de stat!"
Tot ca protest împotriva transformarii tarii într-un stat polițienesc, anul trecut - în octombrie 2014, Pjotr Pawlenski s-a urcat gol pe acoperisul cladirii Serbsky Center (spital de psihiatrie, unul din centrele principale de psihiatrie medico-legală din Rusia) si si-a taiat lobul urechii cu un cutit de macelarie. Oksana Shalygina a mentionat: "Cutitul a separat lobul urechii de organism. Zidul de beton al Psihiatriei separa societatea rațional de bolnavii iraționali".
Sunt gesturi puternice de disperare absolută... Intentiile artistului nu sunt de a-si surprinde semenii prin acte extreme, Pjotr Pawlenski a declarat: "simt că trebuie să fac gesturi care ar putea reflecta cu exactitate situatia mea".

(surse foto 3 si 4)

Pjotr Andrejewitsch Pawlenski s-a născut în anul 1984 în Leningrad (astazi Sankt Petersburg). Este absolvent al Academiei de Arte din Saint Petersburg, unde a studiat Arta monumentala.

O gara de poveste

~ dedicatie Pandhorei si Alinei ~

"Gări murdare, cu chioșcuri inestetice, cerșetori și mirosuri de îți mută nasul din loc. Cu așa ceva suntem obișnuiți, fac parte din peisajul românesc. Dar imaginați-vă că există în România și o gară de basm, o gară-castel, cu iz aristocratic și o poveste pe măsură. E vorba de gara din Băile Herculane, considerată cea mai frumoasă și plină de istorie gară CFR din România. Clădirea în stil baroc a fost construită între 1878 și 1886 după planurile arhitectului A.D. Serres, fiind concepută astfel încât să reproducă castelul de vânătoare al împărătesei Maria Tereza din apropierea Vienei. De altfel, edificiul nu a fost gară de la început, ci reprezenta casa de vânătoare a împăratului Franz Iosif al Austriei (1830 – 1916).

O cupolă sprijinită de două coloane, în corpul central al clădirii, decorată cu picturi ale unor personaje mitologice cum ar fi Hercules este cea care vă va atrage în primul rând privirea. Urmează țiglele multicolore dispuse în figuri geometrice, frescele reprezentând elemente din mitologia romană, un orologiu, realizat de Paul Garnier și alte câteva corpuri de iluminat frumos lucrate. De-a lungul anilor pragul Gării din Herculane a fost trecut de personalități precum Franz Iosif, împărăteasa Sissi, Alexandru I al Serbiei și Carol I al României au trecut prin Gara din Baile Herculane, care se afla acum pe Lista Monumentelor Istorice de marcă din țara noastră. Gara este unul dintre cele mai importante obiective turistice din Valea Cernei și ar fi bine să nu îl ratați dacă sunteți în zonă. În afară de miraculoasele ape, acum aveți un motiv în plus să treceți Băile Herculane pe lista locurilor de vizitat. Travel Europe a catalogat Gara din Băile Herculane este considerată că fiind cea mai frumoasă și plină de istorie gară CFR din România." (http://www.pressalert.ro/)


~ ultimul colaj si cele doua fotografii participa la "Reflexii în oglinda" ☺