Se afișează postările cu eticheta proiect. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta proiect. Afișați toate postările

joi, 19 iunie 2025

Dintr-o mie de... bile și aproape tot atâtea peripeții - RIO 25-2025


De câte ori aud sau rostesc cifra 1000, nu pot să nu mă gândesc la melodia Emanuelei: «Dintr-o mie de flori parfumate eu te-am cules...»
Ei bine, în povestea mea, dintr-o mie de... bile imprimate, eu am ales doar patru — cele care purtau literele L, E, O și C. Nu pentru un vers, ci pentru a îmbrăca patru șuruburi, cele care țin mânerele tăviței mele, cu scop de "picioruș".
Vă mai amintiți articolul „Prima mea experiență cu acryl-resin”? Ei bine, acesta a fost începutul unei povești în 1000 de... nuanțe, reflexii și cu aproape 1000 de probleme! 😆😄😏
Cele patru bile nu sunt alese la întâmplare. LEO e numele cățelului meu iubit, iar C e inițiala mea. Un detaliu mic, romantic și plin de semnificație, ascuns discret în lucrarea mea.
Și totuși, dincolo de idei, simboluri și intenții, realitatea m-a pus la încercare...
A durat o veșnicie până s-a uscat rășina, iar finisajul a tot fost amânat. „Opera mea de artă”, cum o numește Helmut râzând, a trecut prin emoții, ezitări și o doză sănătoasă de improvizație.
De ce? Pentru că m-a cuprins panica în momentul în care l-am rugat să facă orificiile pentru șuruburi.😯 A fost o adevărată aventură! Cu greu am găsit spații libere între monedele încastrate în rășină, ca Helmut să poată folosi burghiul electric. Am mai pilit, am mai tras, și într-un final glorios, am reușit să prindem mânerele.
Înainte de asta, am încercat să rotunjesc colțurile tăioase. Prima încercare? Cu freza mea de manichiură. Rezultatul? O pilă blocată de rășină, bună de aruncat. Alți bani, altă distracție!
Am trecut apoi la arsenalul lui Helmut — pilele pentru metal. A funcționat, dar am zgâriat placa pe ici, pe colo... Am citit rapid despre metodele de șlefuire corecte - cu soluții speciale, pâslă, pânze fine și pași preciși... Eu? Am lustruit cu un șervețel și puțin ulei de măsline. Nu arată chiar perfect, dar mă prefac că nu observ. Sau poate că observ prea bine, tocmai pentru că mă uit prea mult la ea! Întreg proiectul a fost o combinație de curaj, încercări și soluții de moment... N-am avut parte de cursuri sau îndrumători. 😏 Doar multă curiozitate și dorința de a învăța din mers. Mi-aș fi dorit să urmez un atelier adevărat, dar cum nu am găsit nimic local, m-am orientat spre tutoriale. Multe!
Și totuși, cum se spune... nu tot ce știe meșterul se vede în lucrare. Așa că la mine, totul a fost un dans între greșeli, descoperiri și mici victorii personale.
Conform principiului Pareto, ieri am declarat proiectul „tăvița din rășină epoxidică” încheiat. Vă prezint fotografii de la inaugurare, în curte, cu două ceșcuțe de espresso...



Dacă și vouă vă place să surprindeți reflexii în fotografii sau videoclipuri, vă invit ca în fiecare joi să participați aici, la rubrica Reflexii în Oglindă (rubrică preluată de la SoriN). Singura regulă este să publicați, într-un articol pe propriul blog, o fotografie cu reflexii, un videoclip filmat în oglindă sau imagini pe care tocmai le-ați descoperit în „oglindă” – fie ea oglinda ochilor, a apei, a cerului sau chiar oglinda retrovizoare. Apoi, înscrieți articolul aici – în tabel:

vineri, 18 aprilie 2025

Surprize hand-made

Așa cum fac în fiecare an, și anul acesta am pregătit ceva meșteșugărit pentru vecinele mele de pe stradă. Chiar dacă toți ne plângem de criza de timp, dacă cineva dorește din inimă, găsește timp berechet! Așa că anul acesta am confecționat manual câteva obiecte decorative cu tematică pascală, folosind diverse materiale.
Pentru mine, această activitate este benefică, deoarece îmi stimulează creativitatea și mă relaxează. În același timp, sper ca vecinele mele să se bucure de micile decorațiuni și să le găsească utile.
Pentru fiecare vecină am cumpărat o vaniță din tablă, pe care am decorat-o cu șervețele cu motive de Paște, atât la interior, cât și la exterior. În fiecare vaniță am pus iarbă și mușchi de pădure decorative, apoi am adăugat câte o inimioară din lemn, vopsită vintage în alb - simbolul păcii. Am inclus și un ou de plastic căruia i-am lipit urechi și i-am desenat ochi și botic cu mustăți, precum și un ou de gâscă, tot din plastic, decorat cu paie și flori uscate. Bineînteles ca Leo m-a ajutat! ☺ Fiecare vaniță conține și câte un iepuraș cumpărat, în culori pastelate, câteva ouă de ciocolată și... vineri, după ce voi vopsi ouăle, voi adăuga în fiecare vaniță câte două ouă - simbol al Învierii Domnului.
Pentru toti cei care trec pe aici, ofer câte o lalea, din curtea mea
 
Deasemenea, am mai avut un proiect hand-made. 
Pentru fetele mele, am modelat din pastă FIMO, doua suporturi decorative pentru oua de Sfintele Paşti. Pasta este albă, se modelează ușor și trebuie udată din când în când pentru a o menține maleabilă, deoarece se usucă în aer liber - deci nu este necesară arderea.
Initial am vrut sa ma folosesc de cofrage de oua, pe care le-am decupat si capsat, incercând sa le dau forma pe care mi-am imaginat-o... însa ideea nu a functionat. 
Am folosit un kilogram de pasta pentru fiecare suport! ☺ Am modelat un inel, am presat cu un ou decorativ din alabastru, împartind "inelul" pentru sase locuri de oua. Apoi am lasat la uscat. Am lasat primul inel afara in curte, la uscat. Cum la noi a fost foarte cald - ca vara, modelajul s-a uscat prea repede si a suferit cateva crapaturi. Crapaturi mici, si doar de suprafata, insa... totusi a trebuit sa le "cârpesc"! La al doile inel, am avut grija sa se usuce la umbra. Apoi am inceput sa lipesc cu Ponch bucati de servetele cu un motiv neutral, alb-negru (pentru ca m-am gândit, sa nu concureze ouălor). Am lipit mai intâi fața, am lasat la uscat, apoi dosul, am lasat la uscat...La final, am aplicat lacul care sigilileaza si da si luciu. Din nou în doua faze cu lunga asteptare: mai intai o parte, apoi cealalta. Astazi inca un suport asteapta sa se usuce! Dar am facut cateva fotografii, cu primul suport, care este gata. 
Da, ce mai vreau sa spun este ca inelul are la mijloc un orificiu doar atât de mare încât sa încapa un paharel decorativ, suport pentru lumânare. Acum, in graba mare, sa fac poze pentru blog, am obtinut doar aceste imagini. Cred însa ca pe masa aranjata pentru Paşti, vor arata mai bine decat pe placa mea de lucru liliachie ☺ Si bineîntels, sper sa placa fetelor mele ♥
Pentru "simetrie" (patru colaje de fotografii sus, patru jos), am adaugat si un colaj cu ouale de anul trecut, la vopsirea carora m-au ajutat Leo si Chico ♥ Sa vedem cum imi vor iesi ouale mâine?! 
Va doresc spor la treaba! ☺
 

sâmbătă, 30 noiembrie 2024

Vai, cum zboara timpul!

Astazi este ultima zi din noiembrie iar maine este deja Prima duminica de Advent! 
Ati fost cuminți si harnici?! Timp sa "îmbunătățim situatia" nu mai e... peste cateva zile o sa vina Mos Nicolae! Speranța mea este sa nu aibă multe jordițe de împărțit si până să ajungă la mine, sa le termine! ☺️
Agenda mea e încă plina cu proiecte neterminate sau nici macar începute!
Vaaai, si ce putin a mai ramas din 2024! Eu practic, mai am anul acesta doar paisprezece zile de mers la serviciu!
Nu stiu de ce, însă acum spre sfârșitul anului, mi-am pierdut ritmul... Sau mi-am propus mai mult decât pot face?!? Am peste tot liste "to do" si abia ce bifez o tema ca deja, adaug inca alte două-trei noi! Am lista pentru serviciu, lista pentru treburile casnice, lista pentru interese personale, lista pentru blog... Fără liste, simt ca nu ma mai pot organiza! 
Nici chiar cu liste nu sunt sigura ca voi rezolva totul in urmatoarele 24 de zile! Pentru ca la mine, abia dupa ce voi împodobi bradul în Seara de Ajun va începe cu adevarat relaxarea! 
Cum este la voi? Cum va organizati? Pe ce va focalizați, care va sunt prioritățile in aceasta ultima luna a anului?