Muzeul roman, cultul igienei trupului si a mintii

Iarna, sa vizitezi ceva spontan în Bad Gögging este aproape imposibil... Atât pentru Muzeul roman cât si pentru Turnul Hundertwasser (pentru cine nu stie cine e Hunderwasser) a trebuit sa facem programare. 

La prima încercare de a vizita muzeul roman, am stat in fata usii închise, pentru ca orarul are doar vara un program de vizitare normal, iarna - doar o ora pe zi, însa numai dupa o programare telefonica. Muzeul nu este departe de hotelul nostru, practic în Bad Gögging nu ai nevoie de masina sa te deplasezi, pentru ca statiunea este mica. Într-o plimbare de o ora poti traversa statiunea pe diagonala. De aceea, nu ne-am suparat ca a trebuit sa venim înca o data pentru a putea intra în muzeu. S-a meritat! 

Intrarea în muzeu nu este spectaculoasa, este o intrare moderna, construita însa... direct în peretele Bisericii Sf. Andrei. Biserica ridicata în secolul XIII, a fost restaurata si modernizata în anul 1959, când, în timpul sapaturilor la temelie, a fost descoperita o biserica preromanica, datând din sec. VII/VIII. Crucile votive din metal găsite si datate ca apartinând jumatatii secolului al VII-lea, indica creștinismul viu și consacrat în acest loc în perioade timpurii. Motiv pentru care, vechea biserică a fost imediat rededicată. Practic, muzeul se gaseste la baza turnul bisericii romanice. 

Turnul este cea mai înalta cladire din statiune si în plus, reprezinta rezidenta unei familii de berze ☺ Autoritatile au îngaduit montarea de catre pompierii locali, a unui suport metalic pentru cuibul urias al berzelor. Evolutia puilor de barza este urmarita an de an de întreaga comunitate. Acum, la jumatatea lui februarie, cele doua berze se preocupa sa captuseasca bine cuibul si "savureaza" înca viata în doi ☺ 

În apropierea bisericii preromanice a fost descoperit si un complex roman dedicat îngrijirii corporale. Aceasta locatie a fost înscrisa în patrimoniul UNESCO în anul 2021. 

În muzeu se poate vedea doar o parte din sala principala de baie, o fundatie impresionanta de 56 metri lunga si 30 metri lata. Sunt marcate urmele bazinului cu apa rece, unde apa sulfuroasa avea pe atunci doar 14°C. Se poate observa si locul celor doua cuptoare, care se presupune ca împingeau caldura sub pardoseala în sudatorium, acea sala cu caldura uscata si temperaturi pâna la 80°C 

În urmă cu mai bine de 2.000 de ani, romanii au creat adevarate temple pentru îngrijirea trupului punând cele patru elemente în slujba unei experiențe senzoriale complete: apa (bazine cu apa la diverse temperaturi), focul (pentru încalzirea apei sau a pardoselilor prin sistemul hipocaust ), argila si marmura (pentru crearea unui ambient placut si estetic) si aerul (cald sau rece, combinat cu uleiuri parfumate). Este bine cunoscut faptul ca băile termale romane clasice, pe lânga apodyterium (verstiarul cu bănci din piatră și separeurile în care puteau fi lăsate hainele și obiectele personale), tepidarium (încăperea cu temperatură moderată, pentru o aclimatizare perfecta), caldarium (încăpere în care se afla bazinul mare cu apa încalzita la 40°C în cazane mari de bronz, plasate peste gura unui cuptor), laconium /sudatorium (sauna uscata, cu aer încalzit la 60°C-80°C) si frigidarium (camera de răcire, echipat eventual chiar si cu bazin de apă rece, folosit pentru revitalizare si pentru a stimula circulația periferica), aveau si latrine, sali de gimnastica, ba chiar biblioteci! Sunt dovezi ca pe timpul romanilor se practica epilarea, baile romane având un astfel de angajat - Epictetus Buticosus, care oferea aceste servicii. 

Deseori, în băile romane existau complexe gigantice destinate relaxării, caracterizate de elemente de lux (marmura, ferestre mari și apă filtrată). Aceste centre erau la modă, mulți romani mergeau acolo practic în fiecare zi pentru a discuta și afaceri, nu doar pentru a se relaxa. Civilizația romană a construit structuri de acest tip în toate provinciile imperiului, nu numai în marile orașe sau în împrejurimile acestora, ci și în mediul rural sau în apropierea cazărmilor, atât pentru comandanti cât si pentru soldatii simpli. La doar 15 minute de mers pe jos din statiunea balneara Bad Gögging, sunt ramasitele castelului roman Abusina, cetatea de granita pazita de romani. Legionarii Romei staționați acolo au descoperit rapid efectele benefice ale apei sulfuroase din izvoarele Bad Gögging. Asa ca nu este de mirare că împăratul Traian a construit aici, în anii 80 d.Hr. primele bai publice din zona. 

Eu sunt fascinata de culturile antice si imaginatia mea bogata, poate sa construiasca poduri peste veacuri.... Când ma aflu în astfel de lacasuri, în fata ochilor se deruleaza filme si emotiile mele sunt tot mai puternice... Combin informatii citite cu imagini din albume de arta si locuri reale asemanatoare, vizitate anterior. Vazute poate la Roma, la Baden-Baden, la Phrygien (Turcia de azi), la Herculane sau în Königsbrunn, la doar câteva minute de locuinta mea... Peste tot sunt urme ale romanilor si cultul lor pentru curatenie.... 

"Mens sana in corpore sano" (o minte sănătoasă într‑un corp sănătos”), sau "Bona valetudo melior est quam maximae divitiae" (Sănătatea bună este mai valoroasă decât cea mai mare avere) precum si "Salus Per Aqua" (SPA, sanatate prin apa) sunt câteva citate latine celebre care dovedesc câta importanta dadeau romanii igienei trupului. 

Porțiunea de limes de pe teritoriul Germaniei a fost înscrisă în anul 2005 drept monument cultural în Patrimoniul mondial UNESCO. Limesul (în latină "limes romanus") este frontiera fortificata a Imperiului Roman, care traversa cu unele întreruperi aproape întreaga Europă, de la Nistru și Marea Neagră, până la limesul lui Hadrian din Scoția de azi, cu o lungime totală de mii de kilometri.

(povestea vacantei continua - aici)

Jurnal de Vacanta de vara - Rasfat la Hotel Roman

"Baile Imperiale Romane au fost construite în anul 1838, pe locul vechilor bai romane care foloseau apa izvorului Hercules. S-au mai pastrat 4 încaperi cu doua bazine mari si doua cazi individuale. Odata cu construirea Hotelului Roman (1976), Baia Romana a fost înglobata la parterul hotelului." - citind placa ce descrie monumentul istoric, am fost foarte impresionati si am dorit sa vedem cu ochii nostri toate acestea. Asa ca am pasit în hol, la receptia hotelului...
Se vedea de la o posta ca "anii de glorie" trecusera de mult! Cele doua stele pe care în prezent le detine hotelul, se pare ca i-au fost atribuite dupa normele UE si totusi, daca stau sa compar faptul ca am platit cinci sute de euro pentru doua persoane - zbor dus-întors, cazare pentru cinci nopti la hotel de doua stele in centrul Romei plus mic-dejun, atunci spun clar ca nu voi alege niciodata "oferta" Hotelului Roman care suna "CAZARE 5 NOPTI + 1 Gratuita, Tarif 850 Lei/pers/sejur" (1 euro ~ 4,4 ron)!!! [În general, preturile pe care le pretind hotelurile din România - pe litoral, în Delta, în Sibiu sau alte orase, mi se par insolente si nu ma mir ca românii prefera sa mearga în concedii în strainatate si ca turistii straini nu vin decât o data! Noi... revenim pentru familie si prieteni.]
Ca sa vizitezi baile-imperiale-romane poti sa platesti o taxa de 5 lei sau poti sa soliciti o programare în Centrul SPA. Am obtinut fara probleme câte doua programari, semn ca centrul nu era aglomerat. Pachetul de servicii include masaj corporal general, o baie termo-sulfuroasă, o cana cu ceai detoxifiant si o împachetare pentru sudaţie. Tratamentul dureaza aproximativ o ora si jumatate si costa 80 lei de persoana.
Încaperea pentru tratament este... antica. Peretii din caramida rosie sunt îmbracati pâna la un metru în lambriuri din lemn roscat-închis iar pardoseala este acoperita cu pâsla de culoare verde. Mirosul de sulf si mucegai este puternic. Doua mese de masaj dispuse simetric, doua cazi-bazine în pardoseala, înconjurate cu balustrade din lemn, doua taburete si un cuier-pom... încaperea este dotata suficient. Pacat doar ca frumoasa cupola circulara este cârpita din loc în loc si nu se mai tine cont de structură arhitecturală initiala. Necesita însa lucrari grabnice de reparatii si restaurare - pe timpul masajului a cazut de câteva ori nisip din tavan.

Doua terapeut-maseuze amabile si comunicative ne-au asigurat masaje de relaxare si presopunctura în zona talpilor dupa care a urmat scufundarea în apa termala. Ni s-a spus ca izvorul Hercules tâsneste la suprafata chiar la parterul Hotelului Roman si ca apele-i termo-minerale cu proprietati unice în zona, alimenteaza printr-o retea de conducte subterane toate bazele de tratament ale celorlalte hoteluri si pensiuni din statiune. Hidrogenul sulfurat din apa termala (în concentratie de pâna la 60 mg/l) este singurul compus al sulfului care se absoarbe în organism prin piele.
"Sano per aqua" ...  Bazele stațiunii au fost puse în anul 102 d.Ch. de Împaratul Traian sub numele Therme Herculi (Ad Aquas Herculi Sacras) - zeul Hercules fiind recunoscut în mitologia romană ca patron al izvoarelor termale, simbol al puterii și al echilibrului între forța fizică și cea spirituală. Atestarea documentară a stațiunii datează din anii 153 d.C., fapt consemnat într-o tabulă votivă. Muzeul de la parterul hotelului prezinta copiile mai multor tabule votive, statui si amfore si pastreaza încastrat în zid Basorelieful lui Hercules. Legenda spune ca "aici pe valea Cernei, mai precis in Cheile Corcoaiei, ar fi avut loc una dintre luptele lui Hercules cu Hidra, in urma careia legendarul erou dupa ce s-a imbaiat in apele cu efecte miraculoase a prins puteri noi si a retezat unul din capetele balaurului care abia de-a scapat fugind la vale spre Dunare. In cinstea acelei victorii oamenii vremii au realizat basorelieful lui Hercules chiar in stanca muntelui de unde izvoraste aceasta apa (Izvorul Hercules), infatisandu-l pe erou cu o maciuca pe umarul stang si in mana dreapta cu o cupa plina cu apa termo minerala din care imbie trecatorii sa bea."[...]"Peste secole (cu stapaniri diferite pe aceste meleaguri), austriecii incepand cu Imparatul Carol al VI-lea (1711-1740), Francisc I (1792-1835), Iosif al II-lea (1765-1790) reconstruind si dezvoltand statiunea Baile Herculane, au adus-o la rangul deosebit de onorabil de "cea mai frumoasa statiune de pe continent", cum avea s-o numeasca insusi Imparatul Franz Iozef (1848-1916) la 19 iulie 1852, cu ocazia vizitei facute aici." (www.hotelroman.eu)

Una din piesele cu care se mândreste muzeul Complexul Hotelier Roman este o canapea îmbracata în catifea albastra, ce a apartinut împaratesei Sisi.
Si din nou m-am minunat de Baile Herculane, ce a fost, ce a ajuns... si ce va mai ajunge?!
Dupa a doua sedinta de masaj am hotarât sa bem o cafea pe terasa de la etajul doi al hotelului. Probabil ca era prea de-dimineata (10 a.m.), pentru ca pe terasa mare cu piscina nu era decât o pereche mai în vârsta care servea apa termala adusa într-o sticla de plastic si servita din plasa si un barbat înfasurat în prosop, care savura o bere la halba.
Afisul de lânga tejgheaua barului anunta "Comanda si plata se fac la bar", asa ca m-am conformat. Am cerut barmanului câte un espresso - aveau Lavazza - si câte o prajitura, din acelea ochite în frigiderul cu usa transparenta. Am vrut sa platesc însa chelnerul mi-a spus "Achitati la plecare." OK... Între timp o cescuta cu cafea era pusa pe tejghea în fata mea, asa ca am întrebat "Trebuie sa duc eu la masa sau... ne serviti dumneavoastra?" Mi-a raspuns "Nu stiu daca o sa am timp!"...
Ma asteptam la multe însa sincer, la un asemenea raspuns nu ma asteptam! M-am mai uitat o data împrejur, eram înca tot singurii clienti... Am interpretat atitudinea lui ca pe o gluma proasta. Am luat cafelele si le-am dus la masa pe care o alesese între timp Helmut, apoi m-am întors dupa farfuriile cu prajitura. Am savurat cafeaua si privelistea, fara sa comentez incidentul.
La plecare, ne-am apropiat de bar si am privit chelnerul care tocmai aranja multe doze de fanta si cola în frigider. Am asteptat aproape zece minute sa-si termine treaba, apoi a venit la casa, a marcat si mi-a spus "18 lei". I-am întins o bancnotă de 20 cu gandul ca nu vreau sa îi las sub nicio forma ciubuc. El însa a luat tacticos banii si apoi m-a ignorat, revenind la "importantele lui treburi"! M-am simtit atât de intimidata încât nu am putut sa rostesc nimic... Am plecat... si cine stie daca voi mai intra vreodata în acest local?!

Jurnal de Vacanta de vara - Plimbare pe Dunare

Cum sa ajungi la Orsova si sa nu-ti doresti sa faci o plimbare pe Dunare mai ales atunci când soarele dogoreste si aerul în oras devine irespirabil?!  O deplasare cu salupa pe apa este pur si simplu recomfortanta!
Atunci când deasupra ta se vede doar cerul albastru si de jur împreur este doar apa, sentimentul de libertate este deosebit! În plus, vântul produs de viteza de deplasare intensifica senzatia de plutire si-ti elimina grijile si gândurile - cu sufletul curat si usor, poti sa te bucuri de frumusețea și puritatea peisajului ce te încnjoara.
Privesti stâncile vertical taiate si te întrebi, oare Dunarea chiar a luptat sa-si sape defileele sau muntii au colaborat cu Dunarea, hoatarând de comun acord sa armonizeze?! ;)

Cazanele Dunarii ofera un spectacol deosebit! Pe o lungime de 9 kilometri, Dunărea se îngustează în unele locuri până la 230 metri. Fluviul este mărginit de stânci taiate ca de fierastrau, lasând de-o parte tarmul românesc, de cealalta parte tarmul sârbesc.
Chipul lui Decebal - cea mai mare sculptură în piatră din Europa (55 m înaltime, 25 m latime), vegheaza zona cataractelor de la Cazanele Mici, acolo unde adâncimea fluviului atinge pâna la 120 de metri.
La realizarea basoreliefului au lucrat 12 sculptori-alpiniștia timp de 10 ani (1994-2004) si lucrarea a fost finantata de Iosif Constantin Drăgan.

În fața basoreliefului, pe malul sârbesc, se găsește placa memorială antică "Tabula Traiana" realizata la cererea împăratul Traian - adversarul regelui Decebal. Are 4 metri lungime și 1,75 metri înălțime si este singura ramasa, din cele zece tabule dăltuite în defileu pentru a marca marșul trupelor romane spre Dacia si victoria Imperiului Roman asupra regatului dac din anul 105.
În momentul în care barajul de la Portile de Fier a fost construit, tabula a fost ridicata cu aproximativ 30 de metri pentru a nu fi acoperita de apa.
La Peștera Veterani nu se poate ajunge decât pe apa. Grota este situată la o înălţime de aproximativ 70 de metri deasupra apei, are o lungime totală de 173 de metri şi o lăţime de 40 de metri. O legenda spune ca peştera a reprezentat un sanctuar dacic, închinat lui Zamolxis. La orele diminetii, razele soarelui patrund printr-un orificiu din peretele peşterii si cad exact pe locul altarului.
Romanii au transformat grota într-o mică fortareata de unde supravegheau navigaţia pe fluviu.
Numele pesterii vine de la generalul Friedrico Veterani, comandantul oştirilor austriece cantonate în Caransebeş, care în anul 1400 a construit aici un avanpost militar fortificat. Grota era folosită ca refugiu în cazul atacurilor turceşti si putea adăposti pâna la 250 de soldaţi.

O alta aparitie spectaculoasa între munti si Dunare este Mânãstirea Mraconia - ctitorită în anul 1523 de banul Severinului, Nicolae Gârlișteanu. A fost reconstruită de mai multe ori de-a lungul timpului si astazi functioneaza ca mânastire de maici.

O asemenea excursie poate fi încheiata la Pizzeria Luppo (Strada Crizantemelor), pe care o recomand pentru serviciile oneste, pizze gustoase si preturi fair! Alina îmi sustine cu siguranta recomandarea ;)

Jurnal de Vacanta de vara - Porturi Dunarene

"Cetatea Severinului, alături de Muzeul Regiunii Porţile de Fier, Castrul Drobeta, Piciorul Podului lui Traian sunt doar câteva dintre motivele pentru care turiştii români şi străini merită să se oprească în oraşul-port de la malul Dunării, toate aceste obiective fiind amplasate de-a lungul fluviului. Toate formează de fapt centrul istoric al municipiului Drobeta Turnu Severin, fiecare obiectiv mărturisind trecutul oraşului." spunea un articol ce promitea ca acest complex muzeal va fi redeschis în primavara anului 2015... Din pacate, la mijlocul lunii august 2015 întreaga zona era înca închisa :(

Am dat ocol gardului ce împrejmuia muzeul... De jur-împrejurul Cetatii medievale a Severinului erau amplasati piloni cu informatii despre Piciorul Podului lui Traian... de vazut însa nu l-am putut vedea.
Într-o intersectie - din mersul masinii, am fotografiat o macheta-fragment a Podului lui Traian... macar atât  ;)

Daca la muzeu nu am avut noroc sa intram, ne-am oprit la Monumentul Eroilor în Parcul Rozelor, apoi ne-am întors la Orsova pentru o plimbare cu salupa pe Dunare. (va urma)

Vacanta la Roma - Piazza Venezia

Dupa ce ne-am cazat, nu am zabovit nicio clipa în camera de hotel ci am pornit sa vizitam cetatea eterna, orasul-muzeu. Cu harta în mâna ne-am îndreptat spre Piazza Venezia si prima priveliste asupra Romei am avut-o de pe terasa monumentul lui Victor Emanuel al II-lea - urmând sfatul Verei. Superba panorama! ☺
(mai multe imagini si informatii - pe blogul meu No.1 "Între vis si realitate")

Am ciocnit sticlele de apa minerala ;) Salute Roma! Cin-cin! ☺
Am privit de la înaltime Colosseum, Palatinium si Forum Romanum, încercând sa ne stapânim nerabdarea de a le vizita pentru ca doar ziua urmatoare am avut rezervate bilete de intrare. Obeliscuri, temple, arcade, coloane, palate... vestigii ale uneia din cele mai marete culturi ale lumii, marturii ale unei civilizatii care a marcat evolutia întregii Europe - toate erau aici, sub ochii nostri!

Piazza Venezia este o piata pătrată în centrul Romei, denumita dupa complex arhitectural medieval adiacent - Palazzo Venezia, fosta resedinta a cardinalilor numiți în biserica San Marco.
În perioada fascistă Palazzo Venezia a fost sediul guvernului Mussolini. De la balconul palatului, dictatorul a purtat numeroase discursuri multimii adunate în piață. Astazi, cladirea adaposteste Biblioteca pentru Istoria artei si un muzeu de arta si antichitati, ce prezinta colectii private ale cardinalilor ce au locuit la palat în secolele 15-18.

Reîntorsi în piata, pasii mei s-au grabit spre Forumul lui Traian a carui piesa centrala este Columna lui Traian. Am privit timp îndelungat monumentul si am încercat sa-mi imaginez ce a simtit Badea Cârțan când a ajuns aici?! Tăranul nascut în Cârțișoara Sibiului meu, despre care ziarele italiene au scris în februarie 1896: "Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci". Si lânga el, Duiliu Zamfirescu - secretarul reprezentantei romanesti la Roma în acele vremuri, prezentându-l cu mândrie marilor personalitati... Badea Cârţan, taranul care a luptat întrega viaţă pentru independenţa românilor din Transilvania şi pentru unirea lor cu Vechiul Regat, taranul care a transportat în desagi carti peste Carpaţi...
Columna a fost ridicata în anul 113, are o înaltime de 30 de metri si este formata din 18 blocuri masive de marmura de Carrara. Spirala sculptata de la baza pâna la vârf, cu o lungime de 200 de metri, contine scene din razboiul daco-roman si cuprinde 2500 de personaje umane. Coloana a fost ridicata pentru a sarbatori victoria lui Traian asupra dacilor condusi de Decebal. În vârful columnei, statuia lui Traian - care a dispărut cândva în evul mediu, a fost înllocuita cu o statuie a Sfântului Petru.
Greu m-am desprins de acest loc ce are legatura cu istoria românilor...

(va urma)