sâmbătă, 27 aprilie 2013

De sezon

Pentru ca luna aceasta leurda este cruda si numai buna pentru cules, va prezint o reteta pentru o pasta ce poate fi folosita peste spaghetti sau carnea prajita la gratar sau pentru a îmbunatati gustul unor sosuri.

Leurda creste în paduri sau pe malul râurilor, în locuri umbroase si are frunze lunguiete si lucioase, asemanatoare celor de lacramioare. Ceea ce le face deosebite, este mirosul puternic, asemanator cu cel al usturoiului. De fapt, leurda este un soi de usturoi salbatic. Frunzele culese înainte ca planta sa înfloreasca (pâna la mijlocul lunii mai ) sunt crude si numai bune pentru pasta miraculoasa :)

Eu am preparat-o astazi, din aproximativ 200 g. frunze leurda. Dupa ce le-am spalat, am tocat frunzele fara codite, cât am putut de marunt. Se poate folosi bineînteles mixerul, eu însa pregatesc totul manual, de aceea în final, pisez frunzele în mojar, pentru o mărunțire cât mai fină. Am turnat 100 ml. ulei virgin de masline si am adaugat 50 g. parmezan ras fin, 50 g. seminte de pin (cumparate gata prajite si sarate) taiate marunt cu cutitul, sare si piper dupa gust. Compozitia a umplut un borcan de 320 ml. Borcanul închis cu capac metalic, se pastreaza la frigider, pasta putând fi folosita timp de pâna la un an.

 Frunzele de leurda se consuma de preferinta proaspete, deoarece la fel ca si usturoiul, prin încalzire leurda își pierde aroma distinctiva. 13Angi a scris acum câteva zile despre leurda, oferind reteta unei placinte!
Ca si usturoiul, leurda are proprietati antibacteriene si carminative si poate fi folosita pentru reglarea unor tulburari gastro-intestinale. Are efect pozitiv asupra nivelului de colesterol si exista în compozitia unor preparate medicinale pentru stimularea metabolismului. Leurda are deasemenea efect curativ eficient în ateroscleroza, hipertensiune arterială și boli intestinale.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
pentru rubrica Happy Weekend - tabel de înscriere la Blind Love - Elly Weis

joi, 25 aprilie 2013

Poveste de joi, în completare la imaginile de miercuri ;)

Din cele sapte minuni ale lumii antice, una singura s-a pastrat pâna în zilele noastre, si anume Piramida din Giza. Celalalte - Grădinile suspendate ale Semiramidei, Templul zeiței Artemis din Efes, Statuia lui Zeus din Olympia, Mausoleul din Halicarnas, Colosul din Rhodos si Farul din Alexandria, au fost distruse de cutremure sau incedii si nu ne-au parvenit decât descrieri facute de martorii acelor vremuri. Multe din evenimentele de atunci au fost consemnate de istoricul grec Herodot.
Pentru ca ieri la rubrica MfC am prezentat câteva fotografii cu relicvele Templului zeitei Artemis, astazi voi relua subiectul, completându-l cu câteva explicatii si alte imagini.
Templul a fost ridicat în anul 550 î.Hr. în Efes, oraș aflat atunci pe teritoriul imperiului babilonian. Templul zeiței Artemis din Efes se află în localitatea Selçuk, 50 km la sud de orașul Izmir, în Turcia.


Poetul grec Antipater din Sidon, cronicar important al acelor vremuri, a spus despre templu: "Am văzut zidurile din Babilon, am văzut grădinile din Semiramis, am văzut statuia lui Zeus din Olimp, Colosul din Rodos, piramidele. Dar când am văzut templul din Efes, celelalte minuni au dispărut ca în ceață."
Templul din marmura alba- cel mai mare templu din antichitate, a fost construit timp de 120 de ani. Clădirea a avut latimea de 51 metri și lungimea de 105 metri. 127 de coloane de 18 metri înălțime susțineau acoperișul. În interiorul templului se afla statuia zeiței Artemis, înalta de doi metri si acoperită cu aur și argint.

Zeita Artemis a fost una din cele mai vechi și venerate zeități ale Greciei Antice. În perioada clasică a mitologiei elene, Artemis era descrisă ca fiind fiica lui Zeus și al muritoarei Leto, și sora geamănă a lui Apollo. Artemis este zeita nașterii copiilor, virginității, fertilității, o femeie deosebit de frumoasa, puternica, asimilată ca zeița pădurilor, a vânătorii, evocată cu arc și săgeți si corelată cu zeița romană Diana. Muzeul Zeitei Artemis din localitatea Selçuk (fostul Efes), în imediata apropiere a relicvelor templului, detine diverse statui ce o înfatiseaza pe Zeita Artemis cu pieptul plin de sâni - simbolizând ca alapteaza toate fiintele pamântului.

La 22 iulie 356 î.Hr. templul a ars într-un incediu, care se spune că a fost provocat de numitul Herostratus, dominat de dorinta bolnava de a-si face numele celebru prin aceasta crima. De aici a luat naștere expresia "Slavă lui Herostrate".
Legenda spune că în noaptea în care templul a ars, s-a născut Alexandru cel Mare, iar Artemis a fost prea ocupată cu nașterea lui și nu a avut grijă de templu.





Templul a fost reconstruit de către cetățenii orașului Efes. În timpul domniei împăratului roman Gallienus clădirea magnifică a fost distrusa definitiv, de către goți în anul 268 d.Hr. în timpul unei campanii militare. Cu timpul, locuitorii orasului au folosit rămășițele templului, ca material de construcție. Cu toate ca templul a disparut, la credinta în Zeita Artemis nu s-a renuntat decât în secolul 4.
Astăzi, din templu nu s-a mai putut reconstitui decât baza unui pilon si o coloana ce sta solitara, înconjurata de apă si mlaștină. Este un dar fara de pret al trecutului... Am plecat trista din acest loc, cu senzatia ca autoritatile turce nu manifesta interes deosebit pentru a conserva si a preda mai departe aceasta mostenire, generatiilor viitoare.

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Saptamâna aceasta am observat ca parca direct proportional cu temperatura atmosferica, a crescut si tendinta participantilor la MfC de a oferi lungi explicatii în legatura cu fotografiile înscrise si nu înteleg de ce?! Rubrica pe care am initiat-o si care functioneaza de peste trei ani, se numeste "Miercurea fara cuvinte" si va ramâne FARA CUVINTE. Va rog frumos, nu mai înscrieti în tabelul de participare la MIERCUREA FARA CUVINTE acele articole ce contin texte! Fac un nou apel la respect si buna întelegere. Va multumesc :)
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Pingback: KADIA- kadiavsd.com, TIBERIU-spusesinespuse-tiberiu.blogspot.com, KRISTI-crisalexbc.blogspot.com, BIA-bialog.ro, DIANA+DAN - calatoripringara.wordpress.com, ALINA- pauza-de-ceai.blogspot.com, IULIA-iuliaradu.wordpress.com, MADLEENE- emschwarzwolf.blogspot.com, Daurel, Angela, Iulisa, AndreeaG, 13angi, Irina, Cristi, Blind Love, blueroses, C.L.M., Leovi, Andra, Claudia, Silving, addicted, CălinH, Ninu Ninulescu, NAPOCEL/TURY, Ramona, carmen elena, Camuflaj, Cupcake, OFZ, nima, Spunsieu, Agenda utila, Axlandra, Vania, florentin, RobertN, Melly, alexmihai, ELENA, Just Words, Sorin, dor, Agricultură, Vulturesti, geanina, Liviu Bimbea, Slowaholic, Jurnal de Sotie, tu1074, Lumea lui Alexandru, Larisa, Rux (copilarim), DANI, Petro Neagu, Copilul in oraș, Patrick, Calaraseanu.ro, Minnie, pandhora, fosile, Leovi, Floarea, Stefania, Nicoleta, Andreia.

miercuri, 24 aprilie 2013

Miercurea fara cuvinte (17) - Templul zeiței Artemis din Efes

Turcia, mai 2011

Dorești să participi la MIERCUREA FARA CUVINTE? Este simplu si amuzant! Nu trebuie decât să afisezi pe blogul tău o fotografie sau o serie de fotografii care "să vorbeasca fără cuvinte" și apoi sa introduci linkul în tabelul de mai jos. Este WORDLESS WEDNESDAY... mai stai mult pe gânduri? Înscrie-te! :)

marți, 23 aprilie 2013

Ziua berii germane

Începând cu anul 1994, în Germania se serbeaza la data de 23 aprilie Ziua Berii, mai exact se celebreaza ziua in care a intrat în vigoare Legea privind standardele pentru vânzare și compoziție a berii. Legea a fost semnata în orașul Ingolstadt din ducatul Bavariei la 23 aprilie 1516 (mai exista un Decret neaplicat, din anul 1487). Acest "Bayerischen Reinheitsgebots" adica "Legea Germană a Purității" (engleza: "Bavarian Purity Law") este regulamentul cu privire la producția berii în Germania si conform textului original, singurele ingrediente admise în producția de bere sunt apă, orz și hamei. Legea stabilea de asemenea, prețul de 1-2 Pfennig pentru "ein Mass Bier" - aproximativ un litru de bere.
Abia în secolul 19, legea a fost modificata si în reteta berii, pe lânga celalalte componentele admise, a fost introdusa si drojdia.
Primul act care atesta producerea de bere în Germania dateaza din anul 736 si mentioneaza existenta unei beri speciale, obtinuta în orasul bavarez Geisenf. Cel mai vechi act ce atesta existenta unei fabrici de bere este unt document de livrare din anul 766 apartinând mănăstirea Sf. Gallen din localitatea Geisingen an der Donau. Istoria berii însa ne duce cu 6000 de ani în urma! Daca sunteti curiosi sa cititi amanunte interesante, va recomand articolul "Bere"
Despre bere si festivalurile berii, am scris de nenumarate ori: Cea mai veche berarie, Cea mai mare sarbatoare populara din lumeInterviu, Cort de bere, Salutari de la Oktoberfest, Moda  Oktoberfest 2012, Cei cinci magnifici, Distractii la Oktoberfest, Oktoberfest 2012, Hit-uri la Oktoberfest, Plimbare în München, D'ale festivalului, Oktoberfest, S-a încheiat Oktoberfest, Plärrer,Plärrer- târgul de Paste, Plärrer Augsburg, Oktoberfest, Parada, Plärrer, etc!
Acum am sa povestesc când si cum am început eu sa servesc cu placere bere!
Având ca toate româncele (exceptii sunt f.putine!) idei preconcepute, cum ca "berea face burta" sau "a bea bere nu e elegant si nu se potriveste unei doamne", pâna în anul 2000, adica pâna la venirea mea în Germania, nu obisnuiam sa beau alcool decât la ocazii speciale - câte un paharel de lichior sau visinata. Habar nu aveam ce gust are berea... Nu cunosteam nicio marca de bere, chit ca în orasul meu se producea una din cele mai bune beri ale României, la fabrica "Trei stejari" (Sibiu).
Ajunsa în Augsburg, ieseam deseori cu colegii sau cu prietenii la "un pahar de vorba". Ei comandau toti bere, eu "cuminte" suc. Daca ceream Fanta sau Cola, paharul meu de 250 ml. era la fel de scump ca o halba de bere (500 ml.)! Toti râdeau de mine ca eu plateam totdeauna cel mai mult si apoi îmi aratau cât zahar si chimicale am servit! Nici sucurile naturale nu ma încântau... în primul rând pentru ca majoritatea sunt facute din concentrat cu adaos de aroma si în plus, pentru ca au o gramada de calorii!
Despre lichioruri?! Prima data când am comandat un lichior în Germania, am fost întrebata ce cantitate? Obisnuita cu "unul mic" care înseamna 50 ml în România, m-am trezit ca mi s-a servit un "degetar" cu 15 ml... mai mult lichior a ramas pe peretii paharului, decat am baut eu! Dar la pret... ah, preturile sunt "adevarate"! aici! ;)
Dupa numeroase experiente negative, m-am hotarât sa servesc o bere mica, adica 320 ml. Mi-a fost recomandata Weizen si... am constatat ca drojdiuta îmi face bine la stomac, am citit ca este un produs pur si natural, am platit cât pentru un pahar cu apa minerala si chiar asa gust rau, cum mi-am închipuit, nu a avut! :)) Apoi am devenit curioasa si de cate ori s-au mai ivit ocazii si am iesit la o bere, am comandat diverse tipuri pâna când berea "dunkles Weissbier" a devenit preferata mea! Are culoarea chihlimbarului brun - foarte închis, un gust puternic si bine definit, usor picanta, cu arome patrunzatoare de malt, o bere spumoasa si racoritoare! Cea mai buna bere este cea produsa la Mânastirea Andechs si cea de la Mânastirea Weltenburg!

Astazi la serviciu, la pauza de masa de la ora 12, vom servi specialitati bavareze: Wurstsalat (mezel taiat fidea, amestecat cu oțet, ulei si ceapa rondele), Eiersalat (ouă fierte, tocate si amestecate cu maioneză si sos de iaurt, sare, piper, ardei iute și muștar), Käsesalat (cuburi de brânza de oaie, gogosar, porumb fier, ulei de masline) si vom bea câte o bere "Altenmünster Brauer-Bier", rustica si picanta!
Totul e aranjat si bunatatile ne fac cu ochiul... Hmmmmm, oare când e ora 12, ca dupa stomacul meu ar fi trebuit sa fie deja acum doua ore!?! :))
 
PS: nu doresc sa fiu inteleasa fals! Ordinea sarbatoririi, nu este cea din postare ;-)
Mentionez ca deasemenea astazi este Ziua Mondiala a cartii si a dreptului de autor. Sarbatoarea este organizata de UNESCO din anul 1995.
România a adaugat acestei sarbatori si Ziua bibliotecarului.[ dupa orele de serviciu ma duc sa-mi cumpar si o carte :) ]
Indiferent ce serbati si daca serbati, va doresc o zi minunata!
♡♥♡♥♡♥♡♥♡♥♡♥♡♥♡♥♡♥♡