luni, 7 ianuarie 2013

Un obicei pe punctul de a se pierde

În fiecare an, în prag de sarbatori, când gândurile bune se îndreapta spre neamuri si prietenii aflati la departare, cumpar felicitari si le scriu de mâna, cu placere si sinceritate.
Îmi place sa cred ca gestul meu este apreciat si destinatarii simt aceeasi emotie la deschiderea plicului.
Pentru a ma bucura de felicitarile primite pe întreaga perioada a sarbatorilor, am "inventat" o metoda de a avea permanent în vizor cartile postale primite :) Am atârnat pe coridor un snur argintiu, pe care agat initial diverse ornamente de iarna. Pe masura ce primesc o felicitare, o suprapun pe snur si astfel, la trecerea dintr-o camera în alta, mângâi cu privirea expeditorii acelor gânduri frumoase.
Faptul ca trimit câte 20-30 de felicitari si nu primesc tot atâtea, nu ma face sa renunt la acest minunat obicei de a ma adresa în scris celor dragi, în prag de sarbatori!
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
înscriu aceasta postare la rubrica Pink Monday - tabel de înscriere la KarmaPloice

19 comentarii:

  1. Eu am trimis 3 felicitari ca atatea au fost la posta la mine si eram prea bolnav sa merg la DEVA sa cumpar de acolo,si de primit am primit 5 :D deci e bine !
    ... mai rau este ca Posta Romana este incredibil de inceata si de la mine pana la Alina a facut felicitarea vre-o 2 saptamani, daca iti trimiteam si tie cred ca ajungea pe vara... Dar am zis ca tie o sa-ti trimit 2 la Paste :)puse la posta mai inainte cu 2 saptamani de eveniment ! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. interesanta idee
    intr-adevar nu se mai poarta felicitarile scrise ci cele virtuale.
    am citit undeva ca acum e ceva nou sa scrii cu stiloul.
    am incercat sa fac o felicitare hand made...
    si am primit si eu o felicitare din strainatate.
    in romania nu se mai poarta felicitarile scrise ci facebookul :(
    La multi ani!

    RăspundețiȘtergere
  3. Ai dreptate! Şi eu sufăr că se pierde acest frumos obicei.
    În curând vom uita să scriem (dacă nu vom avea tastatură!!)... :(
    Te pup, carmen.
    La mulţi ani celor care poartă numele Sf. Ioan, din familie sau dintre prietenii tăi!

    RăspundețiȘtergere
  4. Fain obicei, dar cum zice si Ninu... nu te mai poti baza prea mult pe posta de la noi. Stiu sigur ca ne-ai trimis felicitare anul acesta, dar cum vad tu nu ai primit-o pe a noastra (handmade, ca de obicei), nici noi nu am primit-o pe a voastra. Bilantul meu e cel mai trist. Am trimis vreo 10 anul acesta si am primit in cutia postala doar una, de la Ninu :) Din cele trimise, doar doi prieteni mi-au confirmat primirea lor. Dar nu ma descurajez, o sa continui sa le trimit in fiecare an, de Craciun. Pupici!

    RăspundețiȘtergere
  5. Da, cred ca se pierde acest obicei! Pacat !

    RăspundețiȘtergere
  6. Eu am experiente foarte triste cu posta romana asa ca....
    O saptamana frumoasa îti doresc!

    RăspundețiȘtergere
  7. Intradevar nu prea se mai foloseste acest mod de felicita apropiatii!
    O saptamâna plina de bucurii îti doresc!

    RăspundețiȘtergere
  8. ce idee buna si intr-adevara din pacate acest obicei se pierde..frumos draga mea

    RăspundețiȘtergere
  9. Da, obiceiul se pierde pentru ca e mai comod netul.
    Problema e ce faci cu ele dupa? Noi, mai exact Nana are obiceiul sa trimita vederi de pe unde mergem si la noi acasa si dam peste ele dupa ani, puse cine stie unde...

    RăspundețiȘtergere
  10. Ce frumos obicei! Sa nu te lasi de el! Am sa fur si eu ideea cand voi fi la casa mea :D

    RăspundețiȘtergere
  11. gataaaaa, am furat ideea! eu o sa pun blogurile pe sfoara!

    RăspundețiȘtergere
  12. Adevarat. Un obicei foarte frumos care insa incepe sa se piarda. E ca si pierdut. Sincer, eu am renuntat de cativa ani, vreo 5-6. Si la scrisori, desi imi placea sa scriu si sa primesc.
    O seara minunata, Carmen draga! :)

    RăspundețiȘtergere
  13. Si mie mi se intampla la fel. Cred ca doar din comoditate si economie nu raspund cunoscutii la atentia de sarbatori.Si sper sa nu suar pe nimeni, dar nu e elegant sa nu raspunzi unei atentii. Eu ma bucur cand primesc felicitari ori vederi. Dar asa cum spui, oamenii prefera sa traiasca virtual.
    O seara placuta, Carmen!

    RăspundețiȘtergere
  14. ce idee faina :)
    o sa tin minte! :)
    te pupacesc draga mea draga! :)

    RăspundețiȘtergere
  15. Ce drăguuuuț!!! Cred că mi-ai dat o idee...

    RăspundețiȘtergere
  16. De mult n-am mai trimis o felicitare macar.Sa-mi fie rusinica!
    Poate in martie ma apuc de treaba!:)

    Pupici!

    RăspundețiȘtergere
  17. De cativa ani am renuntat la obiceiul de a trimite felicitari, dezamagita ca nu primesc nimic. Oamenii prefera sa telefoneze, sa dea un mail si gata. Nu iti poti imagina ce surprinsa am fost anul acesta, gasind in cutia postala doua felicitari. Una din Anglia, de la niste prieteni cu care petreceam de obicei sarbatorile si alta de la o bloggerita.

    RăspundețiȘtergere
  18. Întra-devăr, un obicei care se cam pierde. Mi-am amintit că prin 1996 am trimis peste 30 de felicitări prietenilor şi colegilor. Nu era internet, nu erau telefoanele mobile... S-au schimbat multe...

    Frumoasă ideea ta, dragă Carmen!

    RăspundețiȘtergere
  19. Carmen, spuneam aici acum ceva vreme ca mi-ai dat o idee. Am pus-o in practica si a iesit super, multumesc!
    Am scris aici despre asta: http://handmadeina.blogspot.ro/2013/03/luna-martie-nu-s-incheiat-ce-zic-eu.html

    RăspundețiȘtergere