Descoperind Coburg

Coburg este unul dintre acele orașe care nu încearcă să impresioneze, dar o fac oricum, prin felul lor firesc de a fi. Fără a fi un oraș mare, noblețea lui se recunoaște în lumină, în piatră, în fiecare colț și în fiecare clădire. Emblema orașului — un cap de maur* pe fond auriu — rămâne un semn vechi al identității locale, un simbol folosit de secole în heraldica ducilor de Saxa‑Coburg. 

Coburgul a fost mult timp un loc în care se întâlnea aristocrația europeană, un oraș în care destinele marilor familii se intersectau firesc. Casa de Saxa‑Coburg și Gotha a dat prinți și regi în mai multe dinastii europene, iar această noblețe a rămas în fibra orașului.

Prin căsătoria prințului Albert, născut la Coburg, cu Regina Victoria a Marii Britanii în anul 1840, s-a deschis o linie care duce până la familia regală britanică de azi. Din aceeași casă au plecat și primii regi ai Belgiei, apoi suverani ai Portugaliei și ai Bulgariei, astfel încât numele Coburg a ajuns să circule prin palatele din Londra, Bruxelles, Lisabona și Sofia. Legătura regală a orașului este păstrată prin gesturi culturale discrete și elegante. Veste Coburg găzduiește periodic expoziții dedicate Prințului Albert și Reginei Victoria, iar Schloss Ehrenburg deschide săli și programe care amintesc de anii în care cei doi au trăit aici. În unele perioade, orașul marchează aniversarea lui Albert prin concerte și tururi ghidate, iar poveștile dinastiei sunt incluse cu naturalețe în traseele istorice ale orașului. Coburgul nu face paradă din trecutul său, dar îl păstrează ca pe o lumină veche, prezentă în clădiri, în arhive și în felul calm în care își continuă istoria.
Însă ceea ce simți imediat, înainte de orice stemă sau istorie, este verdele. Coburgul pare așezat într-o grădină uriașă. Parcurile se leagă între ele, colinele îl înconjoară, iar străzile sunt presărate cu copaci și grădini care apar exact când ai nevoie de un moment de respiro. Vara, lumina se filtrează prin frunziș și dă orașului o liniște aparte, ca și cum totul ar respira într-un ritm calm și bine așezat. 

Veste Coburg domină împrejurimile cu o prezență calmă și impunătoare, fiind una dintre cele mai mari cetăți din Germania. De când m-am mutat aici, am avut mereu senzația că mă urmărește oriunde m-aș afla în oraș. Stă sus, pe colină, ca o prezență care nu se ascunde niciodată. Este așezată pe Festungsberg (Dealul Cetății), o înălțime care nu ajunge la cinci sute de metri, iar zidurile ei nu par să depășească treizeci de metri. Totuși, felul în care se ridică deasupra orașului o face să pară uriașă. Încă nu am ajuns să o vizităm**, dar... nu locuim aici decât de câteva săptămâni.😄
Centrul istoric însa îl cunoastem. Fotografiile de aici sunt facute într-o zi în care soarele a făcut o scurtă pauză. Am profitat si ne-am plimbat din Piața Centrală/Marktplatz — spre Piața Palatului. Știam deja piața din alte escapade la o cafea sau o înghețată, cu clădirile ei superbe — Primăria Veche, cu fațada pictată în culori calde, una dintre cele mai frumoase din Franconia, și casele cu grinzi de lemn, care își apleacă frontoanele ca niște bătrâni înțelepți. Străduțele înguste păstrează povești pe care le simți mai mult decât le auzi. Dar când ajungi în Piața Palatului — sau Piața Teatrului, cum i se mai spune — ai impresia că pășești într-un colț de Viena, din zonele liniștite ale palatelor. În fața Palatului Onoarei - Schloss Ehrenburg, piața se deschide larg, luminoasă, cu alei, copaci și oameni care se plimbă fără grabă. Pe partea opusă, terasa ridicată deasupra pieței, cu scările ei largi, funcționează ca un balcon urban. Este un loc de belvedere pur, de unde privești detaliile cladirilor, piața, copacii și ritmul calm al orașului. Oamenii se așază pe trepte, pe banci, se opresc pe margine, privesc, respiră. În jurul pieței și pe străzile din centru, Coburgul își păstrează farmecul prin clădirile sale istorice. 

Abia aștept să descopăr mai departe noul meu cămin — ne-am propus să ne înscriem la tururi cu ghid, ca să primim cele mai bune tipuri și informații legate de traseele istorice, arhitectura orașului sau viața culturală.
Deocamdată, fiecare plimbare ne arată câte ceva nou. Fiecare stradă are un detaliu care te oprește, fiecare colț pare să ascundă o poveste, iar orașul se lasă descoperit fără grabă, cu aceeași liniște care îl definește. Coburgul nu te copleșește, nu te forțează să îl admiri. Se deschide încet, ca un loc care știe că frumusețea lui stă în firesc, în lumină, în verde și în istoria pe care o poartă cu o eleganță tăcută. Și poate tocmai de aceea începe să se simtă ca acasă. 

PS: *) De ce emblema orasului este un cap de maur? Pentru că Sfântul Mauritius, patronul spiritual al orașului încă din 1323, a fost reprezentat în iconografia medievală ca african („Mohr”), iar Coburg a adoptat această imagine ca simbol civic pe monede, sigilii și stema orașului începând cu secolul XV–XVI. Orașul confirmă oficial această tradiție și o menține până azi.
În spațiul public contemporan, numeroase denumiri istorice care conțin termeni precum „Mohr” sau „Neger” au fost schimbate sau eliminate, considerate sensibile în limbajul actual — chiar și atunci când aveau tradiții de sute de ani. Exemplele sunt clare - hotelul Drei Mohren din Augsburg (Cei trei negrotei/mauri) a devenit Hotel Maximilian’s, dulciurile Negerkuss (Pupic de negru) au fost redenumite Schokokuss (Pupic de ciocolata), iar străzi precum Mohrenstraße au fost rebotezate. Coburg păstrează însă simbolul pentru că reprezintă o figură concretă — Sfântul Mauritius, nu un stereotip, iar tradiția locală este documentată de peste șapte secole. 
PS2: **) gata, este stabilit clar — vom vizita cetatea miercuri, 08.07.2026 🏰

PS3: în primele două fotografii sunt magneții-suvenir, primele repere ale instalării noastre în Coburg.

Familia - chintesenta fericirii

Am vazut sezonul al treilea al serialului "The Crown" pe Netflix si mi-a placut mult.
Serialul este o povestire biografică despre domnia reginei Elisabeta a II-a a Regatului Unit. Este un serial deosebit de interesant, mai ales ca este vorba despre contemporani ai nostri.
Regina are în prezent 93 de ani si sezonul al III-lea se refera la anii '65 - '75, pe când regina avea vârsta de 40, respectiv 50 de ani. În aceasta serie este mentionata si serbarea a 25 de ani de la căsătoria ei cu Philip, Duce de Edinburgh. În film, regina tine cu aceasta ocazie un mic discurs si cuvintele ei m-au miscat profund, de aceea, propun acest citat la rubrica "Citate", gazduida de Zina:
"Trebuie să recunosc, stimată audientă, că primii noștri 25 de ani de căsătorie au trecut în zbor.
Nu tind spre filozofii, dar din când în când ni se oferă posibilitatea de a reflecta asupra a ceea ce a contribuit la un anumit succes - în cazul căsătoriei noastre, la familie.
Stânca pe care se ridica o căsătorie trebuie sa fie solida. Familia este o rețea de frați, surori, mame și tați, veri și apartenenti ai familiei - un filigran din mii de fire minuscule ce se impletesc si care sunt legate prin sânge, rudenie și încredere. Numai acolo, în creuzetul familiei se poate poate fonda unirea cu succes a două persoane prin casatorie.
Fidelitatea, devotamentul, loialitatea si încrederea - sunt valorile creștine care sustin o căsătorie și leaga o familie. În plus, trebuie sa fii constient ca fericirea familiala este o stare evaziva pentru care trebuie sa lupti constant. Trebuie sa stii ca este o batalie serioasa în care merita sa lupti neobosit, pentru ca nimic pe lume nu se poate compara cu fericirea din familie.
Parteneriatul potrivit cu partenerul potrivit este temelia pe care se fondeaza o familie de succes.
Căsătoria este o propunere pe care unii din lumea modernă o pun sub semnul întrebării, dar este o propunere despre care, atunci când sunt întrebata, raspund clar și fără echivoc - SUNT PENTRU!"

Plimbare printre oglinzi

nu întâmplator am ales pentru astazi (10 mai ), aceste imagini!

pentru rubrica Reflexii în oglinda - tabel de înscriere la SoriN

~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
Ping: Sorin, Iulisa, Minnie, Pandhora, Tu1074, Elly, Anastasia, Zina, Tibi, Doru, Kristi.

Ultima data "Koninginnedag"

"Koninginnedag" a fost pâna anul acesta una din cele mai importante sărbătoari naționale din Țările de Jos (inclusiv a comunităților din Caraibe) Curaçao, Sint Maarten și Aruba. În această ultima zi a lunii aprilie, olandezii sărbătoresc asa numita Zi a Reginei, ocazie cu care mulți olandeză îmbraca haine de culoare oranj (portocalie) (culoarea Casei de Orania) și participa la sărbătoarea nationala, cu parade, festivaluri și concerte.
Ziua Reginei prilejuieste cel mai mare festival în Amsterdam. În unele orașe, sarbatoarea începe în ajun si noaptea se numeste Noaptea Reginei. Caracteristice sunt deasemena si piețele de vechituri, unde oricine poate vinde orice, mai ales ca veniturile din această zi sunt scutite de impozit.

Aceasta zi a fost sărbătorită pentru prima dată la nivel national în anul 1889, pe data de 31 august  - fiind ziua de nastere a Prințesei Wilhelmina Helena Pauline Marie a Olandei, Prințesă de Orange-Nassau, mostenitoare a tronului - singurul copil ramas în viata al regelui William al III-lea al Olandei și al celei de-a doua soții, Emma de Waldeck și Pyrmont. Cu intentia de reafirmare a unitatii naționale, guvernul de atunci a dorit să înlocuiască festivalul recoltei cu aceasta sarbatoare, acordându-i însemnatatea binemeritata. Un an mai târziu, după moartea regelui William al III, aceasta zi a devenit oficial Koninginnedag, adica Ziua Reginei Wilhelmina.
Începând cu anul 1949, odata cu încoronarea Printesei Juliana (fiica reginei Wilhelmina), sarbatoarea numita Ziua Reginei s-a mutat din 31 august pe 30 aprilie, data de nastere a acestei printese si ziua a fost declarata zi liberă de lucru (dacă 30 aprilie cade într-o duminică, sărbătoarea va fi devansată cu o zi).
La data de 30 aprilie 1980, când Regina Juliana a predat tronul fiicei Beatrix, proaspata regina (nascuta la data de 31 ianuarie 1938) a declarat ca data de 30 aprilie va ramâne în continuare Ziua Reginei - ca omagiu mamei.
Astazi, Regina Beatrix a cedat tronul în favoarea fiului ei - Willem-Alexander, Prinț de Orania, Prinț al Olandei și Prinț de Orania-Nassau si astfel, dupa exact 124 de ani, Koninginnedag se va numi Koningsdag - Ziuan Regelui. Începând din anul 2014, sarbatoarea se va muta pe data de 27 aprilie - fiind ziua de naștere a lui Willem-Alexander. Prima sarbatoare nationala va fi însa celebrată la data de 26 aprilie, deoarece 27 aprilie 2014 este o duminică :))
Cum bine se stie, regele urcat astazi pe tronul Olandei, are trei fiice - Prințesa Catharina-Amalia (n. 2003), Prințesa Alexia (n. 2005) și Prințesa Ariane (n. 2007) si cândva, când va avea loc urmatoarea schimbare de tron, sarbatoarea Koningsdag - Ziua Regelui, va redeveni Koninginnedag, adica Ziua Reginei si poate ca va fi serbata la data de 7 decembrie, ziua de nastere a micutei printesei, care acum are vârsta de 9 ani.

PS: Gânduri bune si salutari speciale, prietenei mele MINNIE  :)

Stiati ca...?

- numele complet al primei regine a României este Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied? Regina Elisabeta I a fost soția lui Carol I Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege român din dinastia Hohenzollern (1869-1914).
- pseudonumul literar al Reginei Elisabeta I a României era Carmen Silva? A fost poeta si prozatoare, o mare admiratoare a poetului Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Elena Vacarescu, Mite Kremnitz (una din iubitele lui Eminescu, cumnata lui Titu Maiorescu), Titu Maiorescu, Hortensia Papadat-Bengescu, etc. A scris poeme, basme, romane, lucrari cu caracter memoralistic. A tradus din opera lui Pierre Loti, a scris si pictat un manuscript pe pergament, destinat bisericii episcopale din Arges.
- prin intermediul unui program de burse, regina a sprijinit si încurajat tinerii talentati sa studieze? S-a înconjurat cu artisti în devenire - la vremea aceea: George Enescu, Elena Vacarescu, Nicolae Grigorescu, Vasile Alecsandri, acordându-le sprijin financiar. A fost o mare iubitoare si creatoare de arta si literatura, o buna cunoscatoare si interpreta de muzica (pian, orga, canto); avea în acelasi timp si calitati de pictor.
- vorbea perfect limbile franceza, germana, engleza, româna, latina si greaca? A publicat diverse lucrari în strainatate, cu aceasta ocazie facând cunoscuta România.
- regina a initiat o campanie sustinuata de publicitate pentru a-si face cunoscuta în strainatate tara adoptiva? Constienta de beneficul major al turismului într-o tara care nu era în circuitul turistic international, a reusit sa impuna în ruta trenului Orient Express o halta la Sinaia - ocazie cu care calatorii erau gazduiti la castelul Peles.
- purtând deseori costume din portul national românesc, regina a încurajat doamnele din suita ei sa faca la fel? A dat straiului taranesc o valoare sociala deosebita. Din dorinta de a face cunoscut potentialul mestesugarilor români, regina înscrie România la Expozitia Universala de la Paris - 1867, 1889, 1900 cu multe articole traditionale, lucrate manual, broderii si tapiterii.
- regina a contribuit la completarea veniturilor casei regale din România, printr-o serie de reclame tiparite în ziarele europene, pozând deseori la masina de scris? Casa regala a României, a fost una din cele mai sarace familii domnitoare din Europa. Coroana cu care Regele Carol I a fost încoronat, a fost una din otel (turnată din țeava unui tun otoman capturat în timpul Războiului de Independență din 1877 - 1878).
- cuplul princiar a avut un singur copil - Principesa Maria de România? Un copil deosebit de precoce din punct de vedere intelectual și de o mare drăgălășenie, care însa urmare a îmbolnăvirii de scarlatină, a murit la vârsta de patru ani. Regele Carol I și Regina Elisabeta nu au mai avut alți urmași.
- în timpul razboiului din 1877, regina a înfiintat spitale, servicii de ambulanta si îngrijire a ranitilor? Ca fondatoare de institutii caritabile, oamenii din popor au supranumit-o "Mama ranitilor". Regina s-a implicat energic în strângere de fonduri, antrenând deasemenea numeroase doamne din înalta societate în activitatile de ajutorare a familiilor nevoiase.
- în anul 1909, Regina Elisabeta a înfiintat "Azilul Orbilor" pe stada Vatra Luminoasa din Bucuresti? Centrul functioneaza si astazi, având un liceu pentru persoane cu deficiente vizuale si o scoala postliceala sanitara.
- Regina Elisabeta a murit in februarie 1916 si a fost îngropata la mânastirea Curtea de Arges? În biserica episcopală se găsesc mormintele regilor Carol I și Ferdinand I, împreună cu soțiile lor, reginele Elisabeta si Maria.










(sursa informativa/fotografii - Wikipedia si vizita personala la Castelul Peles - Jurnal de vacanta (8) si Curtea de Arges)
PS: un link valoros, poezii scrise de Carmen Silva.