În ultima zi de vacanta, înainte de a-i duce pe Felix si Marlene înapoi la parintii lor în München, am planuit o mica drumetie în crângul de la marginea orasului, bordat de râul Lech - afluent al Dunarii. Drumul a durat aproape doua ore si am cautat sa atragem copiilor atentia asupra particularitatilor din natura, acum la început de primavara.
La fiecare pas ne-a fermecat câte ceva, într-un loc o scorbura adânca, în altul un trunchi de copac acoperit în întregime cu muschi verde-matasos, un grup de casute - cantina pasarelelor, câteva seminte cu puf, agatate pe crengile înca golase, un stol de rate salbatice aterizând zgomotos pe oglinda apei...
Am remarcat ca inflorescentele lunguiete ale alunilor sunt aproape trecute, însa mugurii de mâtisori abia au pocnit.
Pe poteca, era cât pe ce sa calcam un smoc de galbenele rasarite printre pietre. Mai la umbra, sub frunze, am descoperit un loc cu ghiocei, altul cu brânduse, ba chiar am gasit un superb puiete de "liliac-de-iarna". Fiecare a încercat sa-si repereze locurile si cât ne-am mai bucurat la întoarcere, redescoperind florile! ☺
Am ascultat trilul pasarilor si am descoperit o ciocanitoare foarte harnica. Apoi ne-a impresionat mult un pitigoi, care minuscul cum e, a facut sa rasune codrul!
În preajma râului am descoperit copaci rosi de castori si am fost intrigati de tupeul pe care îl au în a-si alege sa-i roada pe cei mai falnici!
Când am ajuns la cascada, ne-am ales un loc din care sa avem priveliste de ansamblu asupra minunatei caderi de apa si am coborât pe mal.
Fiecare si-a cautat o piatra stabila pe post de scaun, am întins la mijloc servetelul alb, am scos canile si am turnat ceai de lamâie cu multa miere - preferatul copiilor. Fiecare a avut câte o Brezel, eu am avut un corn din faina semi-integrala cu seminte de floarea-soarelui si bostan.
Chiar daca saracacios - pentru ca nu mâncarea a fost scopul iesirii noastre în natura - am numit totusi popasul picnic ☺
Am mâncat în tacere, am ascultat vuietul apei si am urmarit ceata care se ridica în locul în care masa de apa se sparge între pietre, împrastiindu-se în stropi fini.
Ne-am întors acasa frânti, nu atât de oboseala drumului, cât de taria aerului curat de primavara.
PS: Oare care din cateii întâlniti pe drum, este Patrocle? ;)
Ce zi minunata ati avut! Ce padure frumos pastrata si cate semne de primavara ati observat! Sunt "invidioasa" de captura cu ciocanitoarea si acea perfecta scorbura in copac, facuta tot de ea. Felicitari!
RăspundețiȘtergereEste intr-adevar un mic paradis al plantelor si al micilor vietuitoare. Crangul este pentru noi un loc minunat pentru recreere.
Ștergereaparatul meu de fotografiat este unul obisnuit, dar iata ca zoomul a ajuns suficient sa o surprindem pe Woody-woodpecker in actiune :)). Pitigoiul a fost prea sprinten si prea mic sa-l fotografiez clar de la distanta. Insa am savurat clipele... totul a fost frumos in aceasta excursie ;)
Te pup. O zi minunata, Silvia draga! ☆★☆
A aparut si Patrocle.:)Dar nu unul ci trei.:)
RăspundețiȘtergereSa va fie de bine acea plimbare in natura!
Sa stii ca exact la Patrocle m-am gandit si eu ;))Si da, trei catei simpatici ne-au iesit in cale pe drumul spre casa -- si apropo, pe Marlene o cheama si Luise... adica ea chiar este o Lizuca ;))
ȘtergereMultumim. Pupici ☆★☆
o zi faina, tihnita privind la primavara...
RăspundețiȘtergereun spectacol! :)
ce bine arata covrigeii!! eu nu am pe aici...pop!
:) "covrigii" sunt tipic bavarezi, este "mancarea national" a Bavariei, alaturi de carnatii albi ( din carne de vitel) si bere ;))))
ȘtergereTe pup. O zi de primavara minunata! ☆★☆
Foarte frumoase imaginile, v-ati relaxat impreuna cu cei mici, cred ca v-a priit timpul alaturi de ei, v-ati umplut de energie. Ati surprins si o ciocanitoare, superb, chiar ca e dumbrava minunata!
RăspundețiȘtergereclar - bateriile au fost încarcate :) pentru câteva ore :)) Sâmbata am pornit iar, în alta directie. Insa de luni suntem "blocati" în birou, pe scaun, în fata calculatoarelor! Dar vine el weekendul iar :))
ȘtergereFoarte draguta mica voastra excursie! Si mie imi plac plimbarile in natura, mai scurte, mai lungi, cu sau fara picnic, mai ales la inceput de primavara cand sunt extrem de dornica de iesit din casa.
RăspundețiȘtergereCe pofta mi-ai facut de covrig!!! Aici in Franta nu prea se gasesc, doar la Strasbourg am vazut :(. Am citit mai sus ca sunt tipic Bavarezi, in cazul asta o sa vin candva in Bavaria intr-un periplu culinar :)). Sunt sigura ca mai aveti si alte bunatati acolo. Iar despre al meu sot, sunt sigura ca el va fi incantat de bere :))).
pai eu spun asa - urcati-va în masina, cu Azorel cu tot si veniti macar pentru un weekend. Cu drag va gazduim :)
ȘtergereNu pot a ma hotarasc ce mi-a placut cel mai mult.Cand e soare, privesti totul in jur cu alti ochi.La noi abia azi a fost un pic,dar cu niste dinti...Cu copii totul e frumos si interesant.Abia astept sa marg si eu in zavoi.Repet,copii sunt incantati cu voi,pentru ca le acordati o parte din timp si ei simt asta.Parca atrecut repede,nu? O seara buna!
RăspundețiȘtergeresincera sa fiu, noi am fost în plimbare prin padure si pe vreme mai înnorata - ca nu ne pasa daca suntem îmbracati corespunzator. Bineînteles ca cel mai placut este când e soare, dar in general nu ne lasam influentata dispozitia de câte un nor :)) Anul trecut imi amintesc ca am si scris pe blog, am fost cu copiii pe malul Lech-ului pe timp de ceata :)) Si pe ploaie ;)) Ne-a placut mult!
Ștergerehttp://vis-si-realitate-2.blogspot.de/2010/10/carnavalul-toamnei.html
http://vis-si-realitate-2.blogspot.de/2011/10/toamna-in-padure.html
o seara minunata iti doresc, draga Floarea!
M-ai distrat cu castorii, intr-adevar nimic nu le sta in cale si au si putere sa tarasca trunchiurile. Cred este un loc minunat dumbrava ta, exact ca in poveste!
RăspundețiȘtergere:)) ce putere si ce obraznicie! :))) La castori ma refer ;))
Ștergereîn Dumbrava minunata - pe Lizuca (Marlene-Luise) am avut-o cu noi si am intâlnit si trei Patrocle :))))