Puterea dragostei

articol înscris la rubrica Povesti parfumate - initita de Mirela 

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Sta trista în pivnita casei unde a fost închisa de câteva zile. Priveste tot mai palida, fereastra care da spre curtea atât de draga ei... Imobilizata, nu poate face însa nimic. Retraieste din memorie povestea lor de iubire si aceasta îi da putere sa reziste...
Totul începuse în urma cu un an. Se mutase ultima în acea casa si la scurt timp observase ca din curtea comuna, vecinul de vizavi o urmareste permanent cu priviri calde si prietenoase. Era obisnuita sa fie privita admirativ dar privirea acestuia era "mai altfel". Se stia zvelta, gratioasa si foarte cocheta, purta zilnic flori mici, proaspete si parfumate în loc de bijuterii. Era o traditie în familia din care provenea si exotismul ei era apreciat de întreaga vecinatate. Când i-a zâmbit înapoi, a remarcat înduiosata ca pe cât era EL de robust si musculos, pe atât era de timid. Nu-si vorbisera niciodata dar ajunsese sa-i caute privirile, sa aiba nevoie de zâmbetul lui ce-i transmitea un soi de bucurie si, fara sa-si dea seama exact când, se îndragostise.
Cât de frumoasa a fost primavara când EL i-a asternut zilnic covor de petale roz-diafane, facându-i timp de o saptamâna declaratii romantice de dragoste ...
Îi venea si acum sa râda amintindu-si reactia hiper-emotiva pe care EL o avusese la începutul toamnei, atunci când EA îi marturisise subit ca îl iubeste. Se înrosise din cap pana-n picioare si sfere grele îi atârnau mai ales pe brate. Sustinea însa ca nu-l doare nimic si cu priviri tandre o asigura ca-i merge bine si ca nimic nu poate fi mai frumos decât dragostea lor... Aerul vibra parfumat în jurul lor.
A fost un an minunat! Petreceau tot timpul împreuna si nimic nu-i speria. Atunci când batea vântul, o proteja si îi recita poezii, când ploua îi cânta melodii melancolice... Acum era singura, departe de EL, pentru ca Doamna - stapâna casei, a hotarât ca EA - lamâita, sa stea în pivnita pâna când trece gerul. EL - marul, a ramas în curte, sa înfrunte iarna cu dârzenia cu care o face de veacuri, neam de neamul lui. Actiunea mutatului a venit însa atât de neasteptat încât nici nu a apucat sa-i dea vestea despre fructul dragostei lor... Cu grija materna îsi priveste mândra puii de lamâie-mar, atârnând tot mai dolofani pe ramuri.

PS: Domnul casei obisuieste sa foloseasca eau de parfum STEVE McQUEEN – King of Cool si poate din aceasta cauza EA îl simpatizeaza. Note  proaspete de lămaie si măr verde, însoțite de arome rafinate de cardamom, salvie, scorțișoară si cedru, il însotesc de câte ori acesta aduce stropitoarea plina cu apa distilata. Inspira adânc si-si amintea de EL...
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Povesti despre parfumul marului-lamâi - un titlu propus de Turi - au scris si: Mirela, Ochi verzi, Vienela si precis vor scrie si Pandhora, Diana, Elly, Minnie, Gabi, Sara, Gandvis, Karmapolice, Daurel, Vania, Anca, Lolita si Xaba.