Melodia "Songbird" face parte de pe albumul cu acelasi nume al cântaretei americane Eva Cassidy.
Duminica - pe 2 februarie, Eva Marie Cassidy ar fi împlinit 57 de ani, însa artista a pierdut lupta cu cancerul de piele pe când avea doar 33 de ani... s-a stins una din cele mai frumoase voci de jazz si blues ale lumii. O voce unica, calda, puternica si încarcata de emotie.
Albumul "Songbird" a aparut în anul 1998, la doi ani de la decesul Evei. Cinci piese - "Wade in the Water", "Wayfaring Stranger", "Songbird", "Time is a Healer" și "I Know You by Heart"- sunt de pe albumul "Eva by Heart". Patru piese - "Fields Of Gold", "Autumn Leaves", "People Get Ready" and "Oh Had I a Golden Thread"- sunt de pe albumul Live at Blues Alley. Melodia „Over the Rainbow”, este din albumul "The Other Side". Albumul de compilare a fost certificat cu AUR de către CRIA în 2003. Datorita vânzarilor ce depășesc un milion de exemplare, albumul a fost certificat cu Aur de către RIAA în 2001 și Platina în 2008.
"Songbird" este o melodie lansata de grupul rock americano-britanic Fleetwood Mac. A apărut pentru prima dată pe albumul Rumors din 1977 și a fost lansat ca versiunea B a single-ului „Dreams”. Este una dintre cele patru melodii scrise exclusiv de pianista Christine McVie pe album.
Melodia "Songbird" a fost interpretata cu succes si de marele cântaret country Willie Nelson, dar si de debutanta Shanna Goodhead, la emisiunea-concurs "The X-Factor" 2009.
❤️ Friendship Friday ❤️ Created with Joy ❤️
Toate textele si fotografiile de pe acest blog sunt protejate potrivit Legii nr. 8/1996, privind drepturile de autor. Nimic nu poate fi preluat fără acordul autorului.
Se afișează postările cu eticheta comemorare. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta comemorare. Afișați toate postările
vineri, 31 ianuarie 2020
marți, 8 aprilie 2014
"Despre viata nu se poate scrie decat cu un toc înmuiat în lacrimi"

Pentru ca nu ajung niciodata sa fac destul din ceea ce îmi place, am pus la punct o metoda prin care gust macar câte putin - dar în mod regulat, din ceea ce ma fascineaza. Mi-am întocmit o lista cu persoane de cultura si arta, persoane care au reprezentat si reprezinta ceva special pentru sufletul meu si care cândva au influentat puternic felul meu actual de a fi. Fie ca sunt pamânteni sau deja STELE, eu le celebrez zilele de nastere prin faptul ca, în acea zi le dedic tot timpul meu liber, cautând date biografice, citind sau recitind interviuri si pasaje ale operelor lor.
Astazi se împlinesc 103 ani de când s-a nascut Emil Cioran, cel ce avea sa devina cel mai mare filozof nihilist al secolului douazeci. Deci astazi m-am plimbat virtual din Rasinari la Paris, cautând sa descopar amanunte noi despre cel ce s-a nascut în satucul situat la 12 kilometri de Sibiu (orasul în care eu am locuit "o viata") si care în anul 1928, a absolvit liceul pe care câteva decenii mai târziu l-am absolvit si eu.
Va recomand sa cititi: "Interviu inedit cu Simone Boué, prietena/iubita/ (niciodată soţia) de-o viaţă a lui Emil Cioran", "Un centenar prea discret", "Wolfgang Kraus despre Emil Cioran", "10 locuri “românesti” la Paris", "Mansarde à Paris avec vue sur la mort - les detours de Cioran","Cimitirul Montparnasse", "Scrisori către cei de-acasă"...


joi, 9 mai 2013
9 mai 1895, Lancrăm
CĂTRE CITITORI - Lucian Blaga (1924)
Aici e casa mea. Dincolo soarele şi grădina cu stupi.
Voi treceţi pe drum, vă uitaţi printre gratii de poartă
şi aşteptaţi să vorbesc. - De unde să-ncep?
Credeţi-mă, credeţi-mă,
despre orişice poţi să vorbeşti cât vrei:
despre soartă şi despre şarpele binelui,
despre arhanghelii cari ară cu plugul
grădinile omului,
despre cerul spre care creştem,
despre ură şi cădere, tristeţe şi răstigniri
şi înainte de toate despre marea trecere.
Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit
aşa de mult să plângă şi n-au putut.
Amare foarte sunt toate cuvintele,
de-aceea - lăsaţi-mă
să umblu mut printre voi,
să vă ies în cale cu ochii închişi.
PS: fotografiile sunt facute în luna aprilie 2013 în doua zile diferite, din goana masinii, în drum spre serviciu.
vineri, 27 ianuarie 2012
Daca timpul s-ar putea da înapoi...
... atunci, cu siguranta, cuvântul Holocaus nu ar mai exista în vocabular si viata a aproximativ șase milioane de evrei, nu s-ar fi încheiat în urma celei mai abominabile decizii! Daca timpul s-ar putea da înapoi, atunci nu ar fi existat nici Hitler si nici programul de exterminare a evreilor, plănuit și executat de regimul național-socialist din Germania... Daca timpul s-ar putea da înapoi, atunci nu ar fi existat nici persecuția evreilor, nici genocidul, nici dr.Mengele, nici lagărele de concentrare de la Auschwitz, Dachau, Buchenwald, Ravensbrück, Sachsenhausen, Natzweiler...
Dar timpul nu se poate da înapoi!
Tot ceea ce mai putem face, este să nu uităm ca au existat acele zile întunecate în istoria omenirii! "Nu trebuie să permitem ca astfel de atrocităţi să se întâmple, cu oricine! Şi noi trebuie să ne reamintim şi sa aratăm generaţiilor tinere, adevărul despre această tragedie" mi-a scris ieri pe e-mail Noemi, si mi-a marturisit: "Mama mea este un supravietuitor al Shoah / Holocaustului. Avea 14 ani şi jumătate când aceasta a fost deportata la Auschwitz. 28 membrii ai familiei ei apropiate, inclusiv sora ei mai mica, au pierit acolo."
Pentru ceea ce a trait mama lui Noemi, pentru toti cei traumatizati de aceleasi experiente cutremuratoare, noi si generatiile ce vor urma, suntem datori sa dovedim ca avem grija ca asa ceva sa nu se mai poata întâmpla!
Începând cu anul 1996, în Germania, data de 27 ianuarie a fost declarata "Ziua comemorării victimelor naţional-socialismului" si din anul 2005, prin Rezoluția Adunării Generale a Națiunilor Unite, comemorarea din 27 ianuarie a devenit "Ziua Internaţională a comemoriei Holocaustului".

Nu suntem vinovați pentru ceea ce au făcut cei dinaintea noastră, dar suntem vinovați dacă ignorăm acest trecut și încercăm să-l ascundem!
Am vizitat în urma cu câtiva ani, Lagarul de concentrare de la Dachau si Muzeul evreiesc (Jüdisches Museum) din Berlin si cine spune ca nu are interes sa vada asa ceva, atunci este ori egoist, ori ignorant! Oricât de mult am fi citit pe aceasta tema, oricâte filme sau fotografii am fi vazut, niciodata nu va fi facut destul în memoria victimelor Holocaustului! Este o datorie de onoare sa vizitezi aceste locuri în care suferinta a atins cotele cele mai înalte, în care a supravietui a fost doar o minune!
----------------------------------------------------------------------------------
Ping: Vania (La multi ani!), Se-cret, tu1074.
Dar timpul nu se poate da înapoi!
Tot ceea ce mai putem face, este să nu uităm ca au existat acele zile întunecate în istoria omenirii! "Nu trebuie să permitem ca astfel de atrocităţi să se întâmple, cu oricine! Şi noi trebuie să ne reamintim şi sa aratăm generaţiilor tinere, adevărul despre această tragedie" mi-a scris ieri pe e-mail Noemi, si mi-a marturisit: "Mama mea este un supravietuitor al Shoah / Holocaustului. Avea 14 ani şi jumătate când aceasta a fost deportata la Auschwitz. 28 membrii ai familiei ei apropiate, inclusiv sora ei mai mica, au pierit acolo."
Pentru ceea ce a trait mama lui Noemi, pentru toti cei traumatizati de aceleasi experiente cutremuratoare, noi si generatiile ce vor urma, suntem datori sa dovedim ca avem grija ca asa ceva sa nu se mai poata întâmpla!
Începând cu anul 1996, în Germania, data de 27 ianuarie a fost declarata "Ziua comemorării victimelor naţional-socialismului" si din anul 2005, prin Rezoluția Adunării Generale a Națiunilor Unite, comemorarea din 27 ianuarie a devenit "Ziua Internaţională a comemoriei Holocaustului".
Nu suntem vinovați pentru ceea ce au făcut cei dinaintea noastră, dar suntem vinovați dacă ignorăm acest trecut și încercăm să-l ascundem!
Am vizitat în urma cu câtiva ani, Lagarul de concentrare de la Dachau si Muzeul evreiesc (Jüdisches Museum) din Berlin si cine spune ca nu are interes sa vada asa ceva, atunci este ori egoist, ori ignorant! Oricât de mult am fi citit pe aceasta tema, oricâte filme sau fotografii am fi vazut, niciodata nu va fi facut destul în memoria victimelor Holocaustului! Este o datorie de onoare sa vizitezi aceste locuri în care suferinta a atins cotele cele mai înalte, în care a supravietui a fost doar o minune!
----------------------------------------------------------------------------------
Ping: Vania (La multi ani!), Se-cret, tu1074.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)