Se afișează postările cu eticheta universitate. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta universitate. Afișați toate postările

sâmbătă, 14 octombrie 2023

"A şti că ştii ceea ce ştii şi că nu ştii ceea ce nu ştii, aceasta este cunoaşterea adevărată" (Henry David Thoreau)

Universitatea din Stuttgart a fost situată inițial în centrul orașului Stuttgart. Din motive de spațiu, câteva facultati au fost mutate în cartierul Plieningen. Universitatea Hohenheim cu Facultatile de științele agricole, de Stiinte naturale, Facultatea de Ştiinţe ale Comunicării și Facultatea de Stiinte economice se gasesc aici, în acest campus-universitar, la cca. 7 kilometri de centrul orasului. Aici am locuit pentru doua nopti si... m-a simtit foarte izolata, dar mi-a prins bine! 
Hotelul de trei stele, plasat în parc, mi-a asigurat doua nopti foarte linistite. Dimineata m-am dus pe jos, doar cinci minute pâna la Academie. Masa am servit-o la restaurantul din coltul strazii. 
Cursul a durat de la 8:30 la ora 17. Seara se instaleaza rapid în luna octombrie, asa ca nu m-am aventurat cu autobuzul sau tramvaiul spre centrul Stuttgartului. Pentru ca nu cunosc orasul, am ramas mai bine în jurul hotelului. M-am plimbat în fiecare seara o jumatate de ora prin parc apoi m-am retras în camera mea si cu toate ca de obicei dorm agitat în pat-strain, am dormit aici ca un prunc. Liniste, aer curat, dar si oboseala! 
Cursul de ISO GPS pe care noi l-am urmat în cele doua zile (16 ore), este predat la universitate timp de un semestru, de câte doua ori pe saptamâna. Acesta este cursul de baza. Cursul de aprofundare este materie pentru urmatorul semestru! Grupa noastra a fost formata din ingineri din proiectare, din control de caliate, din marketing, angajati la diverse firme specializate pe diverse tipuri de produse, din întreaga tara. Pe durata seminarului, am pus foarte multe întrebari si profesorul a gasit câteva mai deosebite, pe care le-a notat, zâmbind pe sub mustati, ca "întrebari pentru examen" ☺
ISO GPS este în prezent cel mai important sistem de standardizare pentru comunicarea tehnică. Geometricul Normele Geometrical Product Specifications (GPS) servesc comunicarii între design, producție și calitate. Sistemul ISO-GPS este utilizat pentru a descrie caracteristicile geometrice ale pieselor în diferite etape din ciclul de prelucrat (spre exemplu proiectare, fabricare și testare). Sistemul definește geometria nominală a componentelor care alcătuiesc produsul și toleranțele care cuantifică abaterile admise de la această geometrie nominală. Regulile ISO GPS, vor face posibilă în viitor utilizarea informațiilor geometrice clar definite si deja conținute în setul de date digitale (model CAD) pentru procesele de producție din aval și de asigurare a calității. Acest lucru reduce timpul necesar pentru documentația de proiectare, producție și asigurarea calității. Redundanțele, inconsecvențele, ambiguitățile și interpretările greșite sunt în mare măsură evitate, reducând astfel riscul de erori, crescând simultan calitatea produsului. Deoarece toate informațiile necesare provin dintr-o singură sursă, produsele pot fi dezvoltate, produse și testate mai sigur, mai eficient și mai rentabil. Aceasta este teoria! Nu stiu câti ani va dura implementarea sistemului în practica de zi cu zi... ISO GPS au fost oficial publicate în anul 2012!!! Starea de spirit a industriei este înca circumspecta, dar drum înapoi nu mai exista! Un sondaj de opinie actual arata ca 32% din reprezentantii industriei considera regulile si obtiunile de specificații mult prea complexe, 27% au invocat lipsa procedurii de aplicare a conținutului normativ, 21% au acuzat aplicabilitatea limitată a tehnologiei convenționale de măsurare pentru testarea în timpul producției si abia 6% s-au declarat multumiti si nu au vazut impedimente în a aplica sistemul!
Eu, dupa absolvirea acestui seminar pot spune doar ca stiu unde sa caut sa-mi explic ceea ce nu înteleg ☺ Sunt sute de simboluri si 143 de reguli, în total 16.000 de pagini!

vineri, 13 octombrie 2023

În delegatie

Miercuri, dupa orele de serviciu, m-a dus Helmut rapid la gara pentru ca la ora 17:15 am avut tren spre Stuttgart. 
Firma la care lucrez m-a trimis sa fac un curs de specializare si daca ideea m-a încântat atunci, în urma cu câteva luni când mi s-a propus, pe masura ce s-a apropiat termenul, tot mai mult mi-a crescut nervozitatea. "O sa pot sa tin pasul?","oare mai sunt în stare sa învat ca în facultate?!","de ce mi-am asumat acesta responsabilitate?!" Da... multe gânduri mi-au trecut prin cap, însa de anulat, nu am mai anulat delegatia. Asa ca... iata-me la drum! 😁
Trenul circula foarte repede între Augsburg si Stuttgat, sunt portiuni unde atinge chiat 250km/h. Am calatorit într-un vagon necompartimentat, asa cum sunt majoritatea vagoanelor aici, în Germania. Mi-am amintit de vremea când calatoream cu trenul în vacante, în România... Compartimente cu 6 locuri la clasa întâia, respectiv 8 locuri, la clasa a II-a ☺☺☺ Vara, când plecam la mare, luam bilete la cuseta. Drumul dura peste 12 ore! Urcam în tren la ora 21 si ne intindeam pe banci... Compartimentele erau murdare si bancile rigide, nu dormeam, dar stateam întinsi. Nu ne gândeam la pericole, auzeam însa multe! Ca esti servit cu cafea in care sunt dizolvate somnifere si când ai adormit, esti jefuit! Parintilor mei odata, le-au fost furati pantofii si atipisera doar poate un sfert de ora! ✌️Noua nu nu s-a întâmplat niciodata nimic rau... 
Ajungeam pe litoral la ora 9 dimineata! ☺☺☺ Acum, în drum spre Stuttgart m-am bucurat ca este vagon comun, nu m-as simti bine izolata!
Am ajuns în gara centrala... Santierul aici dureaza din anul 2010 si lucrarile vor fi încheiate in anul 2025!!!! ☺☺☺ Nimeni nu mai crede! ☺☺☺ Am lat un taxi si am mers mai mult de o jumatate de ora! Am cerut sa mi se dea chitanta, sa decontez la firma - toate cheltuielile vor fi prelate de firma. Cât credeti ca a costat? 42€! 
Hotelul la care stau este in cartierul studentesc, la cinci minute - pe jos, de Universitate. Macar ca sa ajung la cursuri nu trebuie sa folosesc autobuz, tramvai sau taxi! ☺ Camera este foarte spartana (dar costa 125€ pe noapte!), are doar pat, noptiera, birou, dulap si o masuta, peretii si dulapul au culoarea turcoaz; baia are cabina de dus si totul este nou, pare proaspat renovat. Curat si linistit. Balconul are o forma foarte simpatica, fiica mea când i-am trimis poza a zis "ca un cuib de randunica" ☺☺ Vederea este spre parc si dimineata pot sa admir rasaritul de soare.
Azi-dimineata dupa ce am servit micul-dejun am plecat spre Academie. O cladire impresionanta! Salile de conferinta au nume de orase... "Bucurestiul" era la acelasi etaj cu "Roma" ♥ Eu am avut curs în sala "New Dehli". La intrare, ne astepta asistenta profesorului universitar cu placutele cu nume. Suntem o grup de 24 (6 femei) de ingineri, diverse generatii. 
Profesorul dr.ing.Läpple preda la Universitatea din Reutlingen si una din specializarile lui este "Toleranțe și control dimensional, dupa metoda ISO GPS". Grupa noastra reuseste în cele 16 ore doar o introducere în aceasta tema.
Profesorul ne-a declarat ca îsi iubeste meseria si ca îi face mare placere sa preadea tinerilor studenti însa, cu noi, inginerii cu multa experienta în domeniu, raspânditi pe diverse ramuri ale industriei - placerea îi este dubla, ba chiar tripla! Este cu totul si cu totul alta dinamica. Am ascultat dar am fost si foarte activi, discutiile s-au amplificat, orale au zburat...Am avut pauza de prânz si întreaga grupa a servit masa la restaurantul din coltul campusului. Deasemenea, în sala de curs am avut permanent bauturi racoritoare la dispozitie, cafea, ceai, fructe si dulciuri. 
Prima zi de curs s-a încheiat. Mâine urmeaza partea a doua a cursului si... la ora 18 va trebui sa fiu la gara. La ora 20 vi fi din nou acasa... Ce dor imi este de baietii mei! ♥

sâmbătă, 19 iulie 2014

Frau Luky

Asa cum românilor le este greu sa pronunte anumite cuvinte germane, asa le este si nemtilor greu sa pronunte cuvinte sau nume românesti. Fiicei mele Raluca s-au obisnuit toti sa-i spuna Luchi - doar cercul apropiat si cei care-i sunt alaturi de mai mult timp, au învatat sa articuleze corect numele ei. La scoala, profesorii dupa ce o vreme s-au chinuit înnodându-si limba si nu au reusit sa pronunte mai bine decât Racula, Rucula sau mai stiu eu cum, au acceptat sobrichetul Luchi (citit luchi, nu lachi). La universitate, aceeasi problema ☺
Joia ce a trecut, Raluca a încheiat lunga etapa de "practica" si vreau sa ma laud, a obtinut nota 1,3 (nota 1 este maxima în sistemul de învatamânt german)! Timp de un an, în fiecare zi de joi, a exersat rolul de profesoara de arte plastice si istoria artei, la diverse scoli si licee din oras, pentru clasele a 5-a pâna la a 12-a. Ultimul loc de practica a fost la o clasa a 6-a si emotionant a fost momentul despartirii.
Aflând ca este ultima ora sustinuta de Raluca, copiii i-au scris o scrisorica, prin care fiecare i-a adresat câteva cuvinte:

"Draga doamna Luky, sunteti tare amabila si gata oricând sa-i ajutati pe copii" "sunteti o lady de nota 10+", "sunteti eleganta si aveti un super mode-style", "sunteti tare draguta", "eu va plac foarte mult si va voi duce dorul" "sunteti atât de frumoasa, ca un top-model", "va simpatizez atât de mult, apartineti de acum BF's (best-friends) ale mele", "noi toti va vom duce lipsa"...
Viitoarea Domna profesoara a facut chiar si o victima! Un baiat a declarat într-un biletel ca este tare îndragostit ♥ A scris "Liebe Frau Luky, sie sind cool, stylish, geil und nett" :))) Mai frumoase complimente nici ca exista! :)  "Draga doamna Luky, sunteti cool, aveti stil, sunteti încântatoare, unica si foarte draguta" ♡
Ultimul proiect cu grupa a fost "Caracteristici ale arhitecturii orientale" si s-a desfasurat pe o perioada de sase saptamâni, câte trei ore consecutive în fiecare saptamâna. Dupa ce copiii au vizionat un film documentar, au discutat la general despre cultura popoarelor din Orietul Îndepartat si au luat "sub lupa" sculpturile uriase dar si delicatele miniaturi. Au fixat caracterele pe care picturile lor vor trebui sa le contina pentru a putea fi bine punctate: colorit vesel, forme de cladiri rotunde cu acoperisuri tuguiate, ferestre numeroase, multe ornamente. Au exersat diverse elemente decorative, apoi au pornit la treaba. Lucrarea finala s-a numit "Orasul celor 1001 de nopti". În ultima ora au analizat împreuna fiecare pictura în parte. A fost o experienta deosebit de placuta, copiii au participat cu multa placere.
În Bavaria, scolile generale si liceele au cursuri pâna la sfârsitul lunii iulie. Vacanta de vara începe la data de 1 august si dureaza pâna pe 12 septembrie.
Studentii se apropie deasemenea de sfârsitul sesiunii - Raluca a încheiat examenele, Adela mai are saptamâna viitoare un colocviu, dupa care se declara deasemenea în vacanta.

Luna august va însemna pentru toata familia un pic de vacanta. Raluca va pleca luni, în Side - Turcia, la Mediterana. Eu si Helmut vom fi la mijlocul lunii pe litoralul Marii Baltice si Adela, mai motata, va pleca la sfârsitul lunii spre Bali, în Oceanul Indian.

luni, 13 mai 2013

Viata la caminul studentesc

pentru rubrica "Smile with us on monday"- tabel de însciere Petro


Zâmbete la inceput de saptamana :D
UPDATE: ora 14:00
Pentru ca am fost întrebata "cum mai este la camin, în zilele noastre?" am sa fac postarii de azi o completare.
Îmi amintesc ca pe vremea cand am fost eu studenta, în Sibiu existau doar doua blocuri-camine studentesti, unul pentru baieti si altul pentru fete, unde parterul era ocupat de studenti-familisti. Stateau cate doi sau cate patru în camera si nu aveau decat o masa, un pat si cateva rafturi gen dulap. În fiecare geam atarnau pungi de plastic în care se pastrau alimentele perisabile :)
În campusul studentesc de astazi, blocurile sunt mixte si sunt gen garsoniera. Fiecare student are propriul mic apartament: hol cu debara, camera spatioasa, nisa bucatarie (cu placa ceran pentru gatit, chiuveta, frigider, dulapuri si dulapuri supraetajate), baie (cu wc, lavoar si cabina de dus), balcon (sau gradina, la apartamentele de la parter), magazie-boxa în pivnita si cutie postala. Deasemenea, fiecare apartament are pausal încalzire în pardoseala, apa rece si calda, telefon, tv si internet si separat-contra cost, curent electric. Studentii îsi aduc propria mobila, în afara nisei-bucatarie, care are mobila incorporata.
Fiecare bloc are sala hobby (în care se fac reuniuni), studio fitness, salon cu masini pentru spalat rufe si condensatoare pentru uscat rufele si bineinteles, parcare subterana. În plus, la fiecare 4-5 blocuri exista un parc pentru sporturi în aer liber: teren fotbal, tenis, beach volleyball si trambulina acrobatica. Si toate acestea, pentru ~300 euro pe luna.
În mijlocul campusului este cantina studenteasca - Mensa, care ofera zilnic o multime de variante de meniuri, pentru 2,5 euro masa de pranz.
Nu exista învatamant universitar seral sau fara frecventa.
Majoritatea studentilor au câte un job pentru sfarsitul de saptamana (mini-job, 9-15 ore pe saptamana, pentru 300-400 euro pe luna).
Mda... este "un pic" altfel decat acum cateva decenii, nu-i asa?! Viata merge mai departe si progresele se simt în fiecare domeniu!

marți, 16 octombrie 2012

Anul universitar 2012-2013


Astazi în Germania studentii au reînceput cursurile si crainicul postului de radio - pe care functioneaza desteptatorul meu, a facut o gluma simpatica la magazinul matinal. Anunta ca de astazi, din orasul nostru vor disparea frumoasele vânzatoare(*) si ca taximetrele se vor împutina, pentru ca de astazi studentii  vor fi din nou la cursuri :))
Da, asa este! Astazi universitatile si-au redeschis usile si studentii au navalit la primele cursuri. Nu exagerez când spun au NAVALIT! Fetele mele m-au sunat sa-mi spuna ca a fost un curs "Teoria scolii"(Theorie der Schule / profesor Werner Wiater), la care sunt înscrisi paralel studenti din semestrul I, II si III si în aula cu 350 locuri au fost ~700 persoane! O mare de studenti a inundat sala! Raluca s-a dus la curs cu 15 minute înainte de începere, în ideea de a ocupa un loc bun... când colo, a fost fericita sa mai gaseasca ultimile locuri pe scaun! Urmatorii colegi, s-au asezat pe scari, între rândurile amfitetrului. Este clar o anomalie, cu care se confrunta ministerul învatamântului! Practic, înca de anul trecut, numarul studentilor s-a triplat, datorita faptului ca a s-a redus învatamântul Gymnasial de 13 la 12 ani (a nu se comfunda cu gimnaziul din România! Gymnasium - german, este o trepta mai înalta ca un liceul teoretic sau colegiul. Spre exemplu, unui absolvent de liceu din România care doreste sa se angajeze în Germania, nu-i va fi recunoscuta diploma, decât daca a facut macar un semestru de facultate. Altfel, diploma de bacalaureat româneasca este echivalenta cu diploma de Realschule - Mittlere Reife, adica 10 clase) si pentru faptul ca anul acesta este al doilea an de când serviciul militar nu mai este obligatoriu... si nu se mai înscrie nimeni voluntar (:)) nici nu ma întreb de ce!).
Asa cum stilul învatamântului pre-universitar din Germania este total diferit de cel din România, si stilul de studiu si de viata al studentlor de aici este total diferit fata de cel al studentilor români. Aici fiecare student este considerat un adult responsabil pe viitorul lui si are libertatea de a-si alege singur cursurile pe care doreste sa le urmeze si ordinea în care simte ca i se potriveste sa aprofundeze materia. Fiecare îsi întocmeste singur orarul si este atent sa adune punctele care-i asigura promovabilitatea. Este de savurat cu grija o asemenea libertate! Cine crede ca "viata este roz" se va trezi curând exmaticulat. Deasemenea, fiecare student are dreptul sa ceara un ajutor lunar în bani, ce este calculat pentru fiecare caz în parte - în functie de mai multi factori, dar mai ales de veniturile parintilor. Acesti bani sunt acordati o parte ca "bursa" si o parte sub forma de împrumut, ce va fi rambursat din salariile primului an în serviciu, cu dobânzi foarte mici, deci în avantajul studentilor. Aceasta bursa însa se acorda doar pe perioada primului studiu si doar acelor studenti ce promoveaza toate examenele semestriale.
Tinerii în Germania sunt mult mai independenti si seriosi, încearca sa-si cladeasca viitorul pe propriile forte. Foarte putini mai locuiesc cu parintii, majoritatea locuiesc în WG (Wohngemeinschaft = apartament închiriat în comun), în garsoniere închiriate sau în cel mai fericit caz - în camine studentesti. De ce spun fericit, pentru ca ele apartin universitatii si nu unor privati care pot pretinde sume exorbitate, calitatea acestor locuinte fiind de cele mai multe ori mult sub nivel!

Caminele studentesti sunt compuse din locuinte tip garsoniera, pentru fieacre student un apartament cu hol, baie, camera si nisa de gatit, balcon sau curte si beneficiaza pausal de caldura, apa calda, telefon/internet/TV. Plateste separat doar curentul electric. Deasemenea caminele studentesti au fiecare un administrator care se ocupa într-adevar ca totul sa functioneze perfect, exista la parterul fiecaruia sala de lectura, sala de întrunire (Hobbyraum), studio fitness, sali de sport si terenuri în aer liber iar pivnita este amenajata cu masini de spalat si uscatoare de rufe cu acces pe baza de fise. Fetele mele locuiesc amândoua în acelasi camin, Adela la parter (cu gradina), Raluca la etajul unu, pe diagonala cu sora ei :)
Va întrebati cum îsi pot permite studentii un asemenea lux? Nu pe buzunarul parintilor! (*)Fiecare lucreaza ceva, unul sau mai multe mini-jobs ca vânzator, chelner, ghid turistic... etc, pentru 400 euro Basis si 16-20 ore pe saptamâna, cu carte de munca (în niciun caz "la negru") si scutire de impozit. De platit, eu le platesc taxele universitare, care sunt diferite de la Land la Land, în functie si de caracterul de recunoastere al universitatilor. Spre exemplu în Rostock, unde faima facultatilor nu se compara cu cea a celor din alte Bundesländer, taxa semestriala este de 127 euro. În Bavaria, taxa semestriala este de 565 euro! Pentru studentii din aceeasi familie, doar pentru primul se percepe aceasta taxa, pentru umatorii se încaseaza 90 euro. In cazul meu, pentru cele doua fiice, am de platit 1310 euro pe an! Nu e putin, dar... asa cum cu siguranta fiecare parinte spune - sunt bani investiti cu folos si nu-mi pare deloc rau sa-mi ajut copii! Bineînteles ca pe lânga acasta taxa, mai sunt de platit o multime de carti, taxe medicale si obiecte de uz personal, fetele mele lucreaza vineri si sâmbata toata ziua, de aceea, si eu le ajut cu drag, pentru ca sunt harnice si merita! Peste doi ani Adela va primi titlul de Bachelor of Arts - ANIS (Licențiat în litere și filozofie - Studii lingvistice pentru comunicare interculturală) iar Raluca, peste trei ani, Bachelor of Education - profesor licentiat în arte si istoria artei.