Despre statui și eternitate

Astăzi am fost pentru o programare la Clinica Hessing din Göggingen, Augsburg și am fotografiat statuia fondatorului, Friedrich Ritter von Hessing. Este reprezentat lângă un băiețel și ținând în brațe o fetiță, copilași bolnavi – o imagine care transmite grijă, protecție și devotament față de oameni. Monumentul stă la intrarea clinicii ca o mărturie a valorilor care au stat la baza acestei instituții încă din 1868.
Privind această lucrare, mi-am dat seama cât de mult pot spune statuile, fără să rostească vreun cuvânt! Ele păstrează memoria, dau formă ideilor și emoțiilor și reușesc să vorbească peste timp... Nu sunt doar obiecte de decor, ci puncte de întâlnire între trecut și prezent, între gest și gând. Uneori, o singură postură sculptată poate transmite mai mult decât o pagină de istorie...
Reflecția m-a făcut să caut câteva dintre cele mai frumoase gânduri despre statui și puterea lor de a opri timpul:

🗿„Statuile sunt gânduri încremenite în piatră.” – Emil Cioran  
🗿„O statuie nu este doar o formă, ci o tăcere care vorbește.” – Auguste Rodin 

🗿„Fiecare statuie este o încercare de a opri timpul.” – Constantin Brâncuși 
Înscriu postarea la Citate favorite - tabel la Suzana.

Lumini, umbre, alb-negru sau color

Fotografia este un mijloc prin care surprindem momente și detalii pe care, uneori, ochiul uman le poate trece cu vederea. 

Plăcerea de a fotografia vine din capacitatea de a îngheța timpul și de a captura emoții, peisaje și povești într-un cadru unic. Fiecare fotografie este o mică operă de artă care ne permite să vedem lumea printr-o perspectivă personală și distinctă. 

Lumina și umbrele sunt partenerii eterni ai creației, iar în contrastul lor găsim adevărata frumusețe a vieții. Fără umbră, lumina și-ar pierde strălucirea; fără lumină, umbrele și-ar pierde misterul.

 

 ♦ "Lumea nu este alb-negru. Este plină de culori, iar umbrele nu sunt decât accentele care scot în evidență splendoarea luminii." - Hermann Hesse 

♦ "Întunericul nu poate alunga întunericul; doar lumina poate face asta. Ura nu poate alunga ura; doar dragostea poate face asta." - Martin Luther King Jr. 

♦ "Începuturile și sfârșiturile umbrei stau între lumină și întuneric și pot fi infinit reduse și infinit mărite. Umbra este mijlocul prin care corpul își arată formele." - Leonardo da Vinci

♦ "Nu neglija niciodată culorile vieții; umbrele sunt doar necesare pentru a face lumina să strălucească mai puternic." - Charles Dickens 

♦ "Viața este ca un desen în creion: necesită linii de lumină și umbre pentru a-i da profunzime." - Anonim

Înscriu aceasta postare la "Citate preferate" - tabel de înscriere la Suzana.

Clubul Cinefililor - La poarta eternitatii

De pe lista nominalizarilor la Oscar, am vazut zilele trecute filmul "At Eternity’s Gate " - drama biografica inspirata din ultima perioada a vietii lui Vincent Van Gogh - unul din cei mai renumiti pictori post-impresionisti ai lumii. Titlul filmului este tulburator de frumos, nimic nu s-ar fi potrivit mai bine!
Scenariul este inspirat din ultimele luni de viata ale lui Van Gogh, în Provence. Într-adevar este greu sa te referi la viata unui geniu, în doar doua ore de pelicula si... primele minute nu sunt spectaculoase, însa în a doua jumatate a filmului, emotia m-a cuprins si am simtit ca apropierea de personajul real si opera acestuia este din ce în ce mai profunda. Bineînteles ca filmul se adreseaza mai ales acelor spectatori care iubesc picturile lui Van Gogh si cunosc biografia acestuia, pentru ca filmul face posibil sa vizualizam ceea ce am citit pâna acum în istoria artelor, aprofundeaza ideile, ni-l aduce mai aproape pe omul-simplu Van Gogh, sa-l întelegem si sa suferim alaturi de el. Si pâna la urma, pelicula reuseste sa te impresioneze atât de puternic, încât zile întregi dupa film, cugeti, te zvârcolesti si te întrebi oare de ce acest artist cu suflet superb, a trebuit sa traiasca în mizeria în care a trait?! Cât de singur a fost, cât de mult a tânjit dupa un cuvânt bun si dupa o apreciere sincera! El  -  creatorul unora dintre cele mai iubite si uimitoare opere de artă din lume! Este cumplit de trist ca în toată viața, legendarul pictor nu a reusit sa vânda decât o singură lucrare - fiind marginalizat, ridiculizat si nevoit sa traiasca la limita de existenta, din bani primiti de la fratele sau, Theo van Gogh. Si în prezent, pânzele sale valorează zeci și sute de milioane de dolari. Un tablou din seria "Floarea soarelui" s-a vândut în anul 1987 cu 40 de milioane de dolari. Lucrarea "Irișii" a fost vândută la licitație (1987) pentru suma record de 53,9 milioane de dolari; "Portretul doctorului Gachet" a ajuns în fruntea topurilor vânzărilor cu 82,5 milioane de dolari (1990).
Filmul merita vazut, este un superb omagiu adus geniului Van Gogh (consider însa ca nu a reusit sa depaseasca mesajul pe care a reusit sa-l transmita melodia "Vincent" a lui Don McLean în doar 4 minute!)
Din film, un dialog superb:
"Preotul: Spune-mi, de ce zici că ești pictor?
Vincent Van Gogh: Pentru că iubesc pictura si pentru ca simt ca trebuie să pictez. Întotdeauna am fost pictor. Asta sunt.
Preotul: Hm, un pictor înnăscut.
Vincent Van Gogh: Da.
Preotul: De ce esti sigur?
Vincent Van Gogh: Pentru că nu pot să fac altceva și credeți-ma, am încercat.
Preotul: [către Van Gogh, tinând în mâna o pictura de a lui Van Gogh]  Deci Dumnezeu ti-a dat un dar, sa poti picta asa ceva?...
Vincent Van Gogh: Da
Preotul: Dar nu observi? Priveste cu atentie... nu vezi că acest tablou este... cum sa ma exprim sa nu-ti ranesc sentimentele? Nu vezi ca tabloul acesta este neplăcut? E urât!
Vincent Van Gogh:De ce mi-ar da Dumnezeu darul sa pictez lucruri urâte?!... Uneori mă simt atât de departe de tot... 
Preotul: Iti cumpara cineva picturile?
Vincent Van Gogh: Nu...
Preotul: Deci, esti sarac?
Vincent Van Gogh: Da, foarte sarac.
Preotul: Cum traiesti?
Vincent Van Gogh: Fratele meu ma întretine, el plateste pentru mine, dar nici el nu e bogat.
Preotul: Crezi că Dumnezeu ți-a dat darul picturii pentru a te ține în mizerie?
Vincent Van Gogh: Hm...Nu m-am gândit sub aspectul acesta niciodată. Poate că Dumnezeu nu a ales momentul potrivit... Poate ca m-a făcut pictor pentru oameni care înca nu s-au născut.
Preotul: Posibil...
Vincent Van Gogh: Atunci când însamântam, nu dispunem înca de recolta... Eu pictez cu calitatile si defectele mele...
Preotul: Crezi ca Dumnezeu s-a înselat?
Vincent Van Gogh: Eu cred ca sunt un exilat. Sunt un pelerin în desert. "
Vincent Van Gogh: "Am vrut atât de mult să împărtășesc ceea ce văd. Acum mă gândesc la relația mea cu veșnicia."

Înscriu articolul la "Citate favorite"