Manastirea Benediktbeuern (2)

Biserica mănăstirii Sf. Benedict este fosta biserică de abație, în prezent biserica parohială a localitatii Benediktbeuern. Cladirea este una dintre primele biserici construite în stil baroc în Bavaria. În anul 1972 biserica a fost investita cu titlul Basilica Minor, titlu de mare importanta în Biserica Romano-Catolică. Pentru a fi o bazilică minoră, o biserică sau o catedrală trebuie să îndeplinească anumite criteri cum ar fi: importanța istorică, vechimea, arhitectura și mărimea edificiului precum și importanța religioasă dată de o anumită relicvă sau de un anumit eveniment istoric. În prezent există aproximativ 1600 de bazilici minore în întreaga lume - în România sunt mentionate patru: Bazilica Sfânta Maria din Oradea, Bazilica Sfânta Maria din Radna, Bazilica Sfânta Maria din Şumuleu Ciuc, Bazilica Sfânta Maria din Cacica.

Bazilica  Benediktbeuern a fost construită în secolul al 17-lea sub jurisdicția starețului Plazidus Mayr pentru a sluji ca biserica principala a mănăstirii Benediktbeuern. Stilul arhitectural este barocul italian timpuriu. Designul exterior al fațadei contine numeroase elemente arhitecturale apatinând renasterii târzii.
Caracteristic este combinarea elementelor antice -  arcade semicirculare, coloane, elevaţia piramidală si dezvoltarea temelor în plan central.
Turnurile și sacristia au fost construite în perioada 1672-1681, restul proiectului a fost încheiat în perioada 1681-1686. Biserica a fost renovată în 1962-1973.

Naosul are înaltimea de 18 de metri si o latime de 26 de metri. Interiorul bisericii este decorat cu stuc - un material de construcție format din mortar și ipsos amestecat cu gelatină, clei și coloranți minerali, care prin uscare și lustruire capătă aspectul marmurei. Frescele din medalioane sunt opere ale pictorului Hans Georg Asam și sunt considerate cele mai vechi fresce ale artei baroc-bavarez-târziu.
Altarul principal (1788), precum și picturile altarelor laterale sunt opere ale artistului Martin Knoller.
Orga a fost construită în perioada 1682-1686 de către maestrul Christoph Egedacher din Salzburg si a fost extinsa la 33 registre în anul 1770, de catre Andreas Jäger.

În coltul de nord-est al bisericii a fost construita o capelă dedicată Sf. Anastasia. Legenda spune ca în anul 1704, pe timpul razboiului succesiunii spaniole, credinciosii s-au rugat sa fe crutati de atacul armatelor austriece și tiroleze ale caror trupe ajunsesera pâna pe malul râului Loisach si al lacului Kochel. Era o iarna grea si apele erau înghetate, facilizând trecerea inamicilor spre satele bavareze. În ajunul zilei Sf. Anastasia, ruga calugarilor a fost ascultata si un vânt puternic dar cald a dezghetat apele în câteva ore si a facut pamântul mlastinos. Atacul armatelor combatante a fost amânat si evenimentele ce au urmat au schimbat total cursul razboiului. Întâmplarea este cunoscuta sub numele de "Minunea de la lacul Kochel". În semn de recunostinta, egumenul Leonhard Hohenauer a hotarât ridicarea capelei Sf. Anastasia. Decorata în stil rococo, constructia capelei a fost încheiata în anul 1753. (va urma)