miercuri, 11 mai 2011

Miercurea fara cuvinte 19 - The cats who talked turkey

Pisici care mi-au vorbit turceste / The cats who talked turkey

Te invit sa participi la MIERCUREA FARA CUVINTE. Este simplu si amuzant! Nu trebuie decât sa afisezi pe blogul tau o fotografie care "sa vorbeasca fara cuvinte" si apoi sa introduci linkul în tabelul de mai jos. Este WORDLESS WEDNESDAY... mai stai mult pe gânduri? Înscrie-te! Succes!
1.Aliceee Traveler25.wind49.Androxa
2.Tudor Enea26.Ana50.Cupcake
3.Shayna27.Acuarele51.Alina
4.Gabriela28.coolnewz52.rokssana
5.Teo Negura29.Anutza53.Vaca Verde
6.se- cret30.Mirela Pete54.Rappa_ ru'
7.scaietina31.Escu55.Irina
8.abbilbal32.Rontziki56.Vitrina Vacii Verzi
9.Costin Comba33.OFZ57.Lumea lui Alexandru
10.Vera34.Alice- Georgiana58.Andreea Cristache
11.pandhoraa35.altcersenin59.Alm
12.Dama fara camelii36.Aniela60.Florina
13.Dan37.Cristi61.13angi
14.Ulise38.sophie62.Lia Lia
15.Sori N39.zoltybogata63.London Is Cool
16.Zamfir40.ana64.Danielle
17.Digodana41.Mariana65.Lolita
18.Iulisa42.andreiradu M66.Sophie
19.Vero43.Lukluk67.Lillee
20.Sailor44.a A68.Neuroanchiloza
21.Lumi RO45.Tetris69.Aurora Georgescu
22.Gina46.Nima70.bogdanic
23.ELENA47.CELLA71.Seven7i
24.Minoki48.Oana Clara

marți, 10 mai 2011

Povestea Teiului

Aceasta este povestea mea înscrisa la rubrica saptamânala a Mirelei, intitulata "Poveste parfumata între blogeri"

Era cald, chiar zăpuşeala. M-am învârtit toata ziua fara rost si parca totul ma deranja. Cotcodacitul fara rost al gainilor, sâsâitul gâstelor, înfoiatul curcanului, nimic în curtea bunicilor nu ma mai amuza ca alta data! Eram tare suparat pe ai mei ca mi-au impus sa petrec acest sfârsit de saptamâna la tara, tocmai când prietenul meu avea sa serbeze la discoteca, primirea buletinului. Ce sa fac aici?! Satul nu mai era de mine!
Ma enerva felul iscoditor al batrânilor din vecini si în general, stilul de viata aici mi se parea anacronic, nu exista legatura internet si nici macar semnal la telefonul mobil nu aveam.
Loveam cu o joarda balariile de la marginea drumului, în drum spre deal, când am simtit ca sunt privit. Abia vazându-se din iarba, la umbra unui copac era Mara - fiica lui Nea Doru, brutarul satului. Obisnuiam sa ne jucam împreuna când eram mici. M-am apropiat stingher, uitând sa salut, jenat ca am fost vazut în criza de furie anterioara. Mi-a facut semn sa ma asez pe patura si pe masura ce ma chinuiam sa gasesc un subiect de conversatie, parca tot mai goala îmi devenea mintea. Însa Mara, ca si când am fi fost tot timpul împreuna, începu sa citeasca din cartea ce-o avea alturi:
- "Pătrunză talanga / Al serii rece vânt, /Deasupră-mi teiul sfânt /Să-și scuture creanga "
Vocea ei cânta parca, iar buzele i se rotunjeau într-un fel aparte, mai ales când pronunta vocalele.
- Eminescu, "Mai am un singur dor ", a completat zâmbind si ochii mari caprui, m-au privit adânc.
Apoi s-a ridicat brusc si cu un salt, a rupt o frunza de pe creanga care atârna parca oferindu-i-se.
- Are forma unei inimi, cu nervuri proeminente.
Si-a apropiat mâna de mâna mea si m-a îndemnat sa mângâi frunza. Mâinile ei erau catifelate. Privind-o de aproape, am fost surprins sa observ ca Mara nu mai semana deloc cu stirba ce urla dupa bunica, când îi turnam nisip în par. Nici genunchii nu-i mai erau juliti. Parca nici nu mai avea atâtia pistrui! Ba uitându-ma mai atent, a trebuit sa recunosc ca Mara se facuse tare frumusica.
Mi-a parut rau când si-a retras mâinile, dar a ramas aproape, cu umarul lipit de al meu. Mara mirosea atât de bine...
- Simti mirosul puternic? continua ea zâmbind, iar eu, având senzatia ca îmi citeste gândurile, am simtit ca ma-nrosesc pâna în vârful urechilor.
-Teiul acesta este al meu. Vin toata vara aici, sa citesc la umbra lui.
O pala de vânt scutura crengile de deasupra capetelor noastre si câteva flori s-au prins în parul lung al Marei. Cu o miscare plina de gratie, si-a luat floarea din breton si cu naturalete, a adaugat:
- Fiecare floare este formată din cinci sepale si cinci petale ce înconjoara globul verde închis, împrejmuit de staminele galbui, ca o coronita a unei printese... O legenda germana spune ca teiul este însasi Freya, zeita primaverii si a iubirii, cea mai frumoasa dintre zeite.
Eu unul o priveam vrajit pe Mara si m-am trezit spunând cu glas tare ceea ce gândeam în acel moment:
- Tu esti cea mai frumoasa dintre pamântene. Apoi stiu ca am sarutat-o. Primul si cel mai dulce sarut din viata mea. Aici sub teiul înflorit, am aflat ce înseamna sa fii îndragostit.
Seara am petrecut-o tinându-ne de mâna, fara sa mai rostim vreun cuvânt, pâna când în teiul nostru au atârnat stelele. Da, am spus corect "al nostru", pentru ca din aceasta seara, teiul a fost locul nostru de întâlnire, întreaga vara.
Au trecut multe-multe veri de-atunci si nu exista data sa vin în satul bunicilor si sa nu trec sa salut teiul. Mara?! A devenit sotia mea si ati ghicit, parfumul pe care-l foloseste este "La Chasse aux Papillons"... mmmmm, moment...
- Mara, te rog ajuta-ma sa descriu parfumul pe care-l folosesti tu...
- Este produs de casa L'Artisan Parfumeur . Este un amestec de flori de tei, bergamotte, mandarine, piper roz, iasmin, lamâie, tuberoze si yang-yang. Si ar mai fi un Eau de Toilette: Tilleul - Le Chatelard 1802, deasemenea produs pe baza de ulei de flori de tei.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Povesti ale teiului, au scris si: Mirela, Gabriela H, Danielle, ...

luni, 9 mai 2011

Concediu în Turcia (3)

(continuare de aici) Am pornit cu optimism spre o noua zi. Planul propus, deosebit de încarcat, avea la primul punct, vizitarea orasului antic Efes si Muzeul Efes. În timpul calatoriei cu autocarul, a plouat de câteva ori dar când am coborât în Selçuk - orasul ridicat pe ruinele Efesului, ca prin minune, a iesit soarele! Un dar de la zei :)
Cu siguranta a citit fiecare câte ceva despre Efes, dar sa vezi orasul cu ochii tai este absolut impresionant! Frumusetea ruinelor, urmele culturii, evidenta tehnicii si civilizatiei de aici, din Efes, copleseste! Doar în fata templelor Egiptene am mai trait aceasta stare de "mut de uimire".
Orasul Efes este unul dintre cele mai vechi orase în istoria omenirii si alaturi de Templul lui Artemis - sec. VI î.Ch., reprezinta una din cele 7 minuni ale lumii.
Pe coasta vestica a Asiei Mici, la 70 km. de Marea Egee, Efesul a fost cândva port la mare, se întindea pe o suprafata de 350 ha. si în anul 296 î.Ch avea peste 200.000 locuitori.
Întemeiat în secolul XI î.Ch. de colonistii ionieni, orasul a devenit în scurt timp, unul din cele mai importante centre economice, culturale si religioase ale lumii antice. În urma numeroaselor cutremure, zona a fost îngropata, pâna în anul 1863, când Institutul Arheologic Austriac, a  scos la iveala aceste minuni ale hitiților. Vestigii importante, numeroasele opere de arta, statuete, fresce, dantelarii în piatra, au luat calea muzeelor în întreaga lume, mare parte putând fi vazute în Muzeul Efes din Seçuk (l-am vizitat, am sa revin cu amanunte).
Accesul în oras - practic un muzeu în aer liber, se face prin cele doua porti ale orasului, în nord si sud, si este nevoie de cel putin 4 ore ca sa treci prin punctele principale ale orasului. Impresionante sunt: Nimphäum-ul lui Traian, Templul lui Hadrian, Aleea Arcadelor, Agora, Teatrul Apostel Paulus, Odeon (care se deosebea de teatru prin faptul ca era acoperit), Complexul termal si baia comunala. Cel mai impresionant monument este dupa parerea mea Biblioteca Celsus, ridicata din bunavointa lui Tiberius Iulius Celsus Polemaeanus, al carui mormânt este adapostit în incinta bibliotecii. Cladirea are dimensiunile exterioare de circa 23 m lungime şi 17 m adâncime, a detinut o colectie de 12.000 de carti sub forma de role (cea mai mare biblioteca din lume- cea din Pergamon, a avut 200.000 role). La intrare, patru statui uriase, le reprezinta pe Sophia = "Întelepciunea", Arete = "Virtutea", Ennoia = "Gândirea" si Episteme ="Ştiinţa". Cladirea a avut cinci etaje, din care doua sub pamânt. Se presupune ca a existat un tunel ce lega biblioteca cu Casa Placerilor, de vizavi :))
O alee acoperita, lata de 15m. reprezenta centrul comercial. Strada era împartita pe lungime de o cascada cu fântâni arteziene; pe stânga si dreapta aleii, cele mai de lux magazine, îsi desfaceau marfa: stofe fine, încaltaminte, bijuterii, parfumuri. Impresionant ca întregul oras avea canalizare si apa potabila! În jurul centrului comercial erau locuinte ale nobilimii. Aici s-au descoperit numeroase picturi murale si superbe mozaicuri.
Ne-am amuzat copios, vizitând Latrina, un loc în care mai marii orasului - în exclusivitate barbati, se întâlneau în mod regulat [daca nu sufereau de constipatie ;)]. Locurile de marmura, erau preîncalzite de sclavi :)) Dispuse în careu, wc-urile cu canalizare, închideau la mijloc o minunata fântâna arteziana; aici se serveau bauturi, aveau loc discutii culturale, se puneau la cale importante planuri politice si economice... De aici expresiile: "fac treaba mare" sau "ma duc sa-mi fac afacerile" :D / update 10 mai - de la Sorin, o noua expresie "merg sa filozofez" :)))
Mai repede decât au reusit arheologii sa reconstituie orasul, natura - maci, migdali, smochini si pisici fara stapân, au pus stapânire pe ruine (ne-a fost recomandat sa nu le mângâiem, indiferent cât de dragalase ni se vor parea, pentru ca o zgârietura sau o muscatura poate necesita o vizita la spital, vaccinari si tratament cu antibiotice).
Efesul este vizitat de 100.000 de turisti anual, zona fiind încarcata de urme ale istoriei, religiei si stiintei. Aici s-a nascut Heraclit - filozoful grec presocratic (535 î.Ch.), Xenophon - autorul romanului Ephesiaka, tot aici, medicii Rufus si Soranos au scris unele dintre primele tratate de medicina ale lumii.  Se mai stie ca Ioan Evanghelistul a scris Evanghelia (100 d.Ch.) aici în Efes si ca la vârsta de 88 de ani, s-a stins din viata în acest oras si se presupune ca a fost înmormântat în apropiera de Templul lui Artemis. Tot în Efes a murit Sfânta Fecioara Maria si grota din care au iesit "cei 7 adormiti" se afla tot aici, în Efes!... (va urma)
PS: Multumesc lui Mircea pentru corectura adusa numelor celor patru muze.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Multumesc celor ce ma citesc: Pandhora, Se-cret, Alicee, Lumi, Sailor, Kindchen, Steliana, Elena, Ceska, Nima, Minoki, Amanayana, Alina, OFZ, Vera, Irina, Mirela, Sophie, Sophie, Rontzinki, Alice, Roxana, Gina.

duminică, 8 mai 2011

Zile de sarbatoare


Cerul senin si soarele cald ne-au inspirat în a decora masa cu motive azurii, fata de masa în nuante de turchiz, pestisori, scoici, servetele albastre si chiar si un cocktail bleu (Adria look), pentru întâmpinarea musafirilor, vecinii cu Golden Retrieverul Jerry si prietenul nostru, Uwe.
Pâna când am dat gata platou cu aperitive usoare: salata matjes (hering) cu ridichi si ceapa, filet de somon afumat, ardei si gogosar umplute cu brânza, rosii, masline si un vin Burgunder alb, carbunii încinsi au fost numai buni pentru gratar. Felii de ceafa de porc si piept de curcan marinate cu o zi înainte si chiftelute din carne de vita, crocante si apetisant, au luat loc în farfurii, alturi de salata de cartofi cu ceapa verde si sunculita si salata de nudeln, lânga o bere weizen  - bautura traditionala a Bavariei.
Un coniac bun, în pahare preîncalzite si câte un trabuc pentru cei care stiu sa savureze un tutun de calitate, au creea ambianta perfecta povestilor despre concediu. Seara s-a lasat pe nesimtite.
O cafea, un cappuccino sau la alegere un espresso doppio, alaturi de o felie de tarta cu mere au încheiat putin înainte de miezul noptii, meniul pregatit pentru serbarea zilei de nastere a lui Helmut...
Duminica dimineata am început-o cu o cafeluta sub liliacul care a început sa-si scuture florile si, nici nu stiu cum a zburat timpul pâna la ora amiezii, când Adela - studenta din München, a sosit sa serbam evenimentele petrecute în familionul nostru saptamâna aceasta: ziua Ralucai, ziua lui Helmut si Ziua Mamei.
Termometrul arata 27°C la umbra!
Masa decorata în verde, cu broscute, smaralde si floricele, s-a potrivit exact cu starea noastra de veselie. Dupa îmbratisari, pupici si despachetari de cadouri, seful de gratare, ne-a anuntat ca masa de prânz e gata :) Din nou salate si carne sfârâind de pe gratar, prajituri, tort de ciocolata, salata de fructe si miere turceasca cu seminte, gogosi cu frisca, fanta, cola si câte un pahar de vin spumant.
Dupa masa, Helmut a curatat gratarul, fetele si-au ajutat mama la strâns vesela si pus totul la loc, apoi... fiecare si-avazut de program: Adela înapoi la München, Raluca la învatat (examenele de Abitur sunt în toi) Helmut la udat gradina si mama - adica eu, la bloggerit :))
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
Sper ca ati petrecut toti un weekend placut. Pandhora, Lumi, Lukluk, Se-cret, Mirela, AlinaCarmen, Vania, Teo, Lunapatrata, Sorin, Rapparu, Zina, Ceska, Ninu, Costin, Irina, Cristi, Alicee, Elena, Sophie, Sophie, Iulisa, Nima, EmaHategan, Rontziki, Steliana, LU, L'Automne, Mario, Vera, GabrielaN, GabrielaI, Tudor, Gina, Vertange, AliceGPascalRares, Zamfir, Alexandru, Sailor, Liviu, Clipe de Cluj, Cati, Caius, Mostwanted, Daniela, Gabi, Gabi123, Danielle, Lillee, eu va do resc Noapte buna!

vineri, 6 mai 2011

Vremea probabila

La noi se anunta un sfârsit de saptamâna fabulos! Zile cu soare si temperaturi de pâna la 30°C! cica peste Germania vine un val de aer cald dinspre Africa. Prognoza meteorologica nu poate decât sa ne bucure, pentru ca la noi în familie, sâmbata si duminica vor avea loc petreceri - am planificat gratar în curte.
Miercuri a fost ziua fiicei mele, astazi este ziua sotului meu si duminica este Ziua mamei - adica a mea :)
De miercurea viitoare nu mai garanteaza nimeni vreme frumoasa. Cu Sfintii de Gheata nu poti face prognoze optimiste...
(sursa foto)