Toate textele si fotografiile de pe acest blog sunt protejate potrivit Legii nr. 8/1996, privind drepturile de autor. Nimic nu poate fi preluat fără acordul autorului.
Echipa noastra de La Kossa îsi desfasoara antrenamentul în sala de gimnastica a Scolii sportive din Kaufering.
Pentru ca de saptamâna viitoare, toti copiii din Bavaria intra în vacanta, si scolile sportive vor lua pauza-de-vara.
Nu suntem echipa mare, suntem doar opt plus antrenoarea si pâna acum o luna nu s-a întâmplat sa lipsim de la antrenamente...
De când cu caldurile, am început sa fim tot mai putine! (si eu am pierdut doua antrenamente, când am fost în concediu în Italia).
Saptamâna trecuta nu am fost decât trei colege! Programat era de mult-mult timp, sa facem un videoclip si... l-am facut, asa, doar noi patru...
Trebuie mentionat ca La Kossa nu este un dans cu coreografie fixa. Întregul semestru am exersat anumite miscari, am învatat anumiti pasi, însa coreografia a fost conceputa spontan, pentru fiecare zi de antrenament în parte. Am legat 8 pâna la 12 moves, progresiv si pâna la sfârsitul sedintei am avut un dans complet, de fiecare data altul.
Asa a fost si cu coreografia acestui clip. La Kossa este pentru noi nu doar sport (ca se tanspira! chiar si iarna - chiar daca din video pare totul simplu ☺), ci este si un exercitiu de coordonare si de memorie. Si bineînteles, este distractie!
Saptamâna viitoare marti, va fi ultimul antrenament si propabil de la toamna nu se vor mai înscrie toate colegele de acum. Eu si înca trei sau patru, vom continua ♥
Si poate ca marti vom reusi sa facem un videoclip mai bun - asa, ca de final de semestru! ☺ Voi reveni cu info, daca va fi cazul ☺ Pâna atunci...Ála kəléwa!(La revedere, pe limba Kanuri)
Sâmbata dupa brunch (ne-am împachetat pijamaua si trusa de cosmetice si) am pornit spre Ulm. Am ajuns punctuali la spectacolul de sâfrsit de an al Scolii de Balet a matusii mele.
Oaspetii de onoare si familia au avut rezervate rândurile doi si trei. În fata sirului de scaune din sala de spectacol, au fost introduse trei siruri de banci cu picioare scurte, pentru micile artiste si fratiorii acestora. Ideea mi s-a parut grozava, pentru ca toti sunt curiosi sa vada cum evolueaza celalalte grupe. Ei nu cunosc programul complet decât de la repetitiile generale, când însa copiii nu poarta costumele de spectacol. Asa ca, show-ul a fost nu doar pentru noi o surpriza, ci si pentru ei.
Sala plina-ochi cu parinti, bunici, matusi si unchi, toti emotionati si mândrii ca odrasla va evolua în seara aceasta pe marea scena.
Cei 160 de copii, sunt împartiti pe grupe de vârsta si talent artistic. Cei mai buni si mai siguri pe ei, participa la spectacolul de sfârsit de an.
La început evolueaza pe scena grupele de începatori - fetite cu vârsta între 3 si 7 ani. Executa dansuri tematice prin care învata în joaca, sa-si coordoneze miscarile si sa pastreze acelas ritm cu celalalte fetite. Corectitudinea technicii de executie, precizia, amplitudinea, ritmul si particularitatile dansurilor cresc în calitate de la un moment artistic la celalalt. Patru ore de muzica si dans care ne-au relaxat si binedispus total.
Nu pot sa spun ce mi-a placut cel mai mult... Totul a fost frumos, pentru ca toti copiii sunt frumosi!
A fost însa un moment care m-a emotionat pâna la lacrimi. Era spre finalul spectacolului, când cortina s-a deschis si reflectoarele au învaluit un grup de opt femei mature. Între fetele suple care tocmai evoluasera si femeile cu talie grosuta aparute acum, diferenta a fost vadita si în în sala a fost o oarecare deruta. Poate pentru ca si ele aratau un pic nesigure... Curajul acestor femei de a aparea pe scena si de a învata coreografia unui dans ne-a impresionat însa pe toti si ca la semnal, am început sa aplaudam în ritmul melodiei. Distinsele doamne s-au simtit acceptate si sustinute si ne-au rasplatit, dansând cât au putut de frumos. Abia la sfârsitul dansului am aflat cine sunt componentele grupului ☺ Pentru ca anul acesta scoala matusii mele serbeaza 30 de ani de la fondare, verisoara mea (deci fiica matusii mele) a pregatit o surpriza speciala. A regasit si a reusit sa mobilizeze opt dintre primele eleve ale scolii de balet. Pe atunci, fetite de 5-8 anisori, acum femei casatorite si cu copii... Am ramas fara cuvinte! Chapeau!
Revenind la programul spectacolului, am auzit în pauza multa lume povestind cât de impresionati sunt de varietatea melodiilor alese, de coreografia complicata, de frumusetea costumelor si de profesionalitatea participantilor. Nu a semanat cu un spectacol de sfârsit de an scolar, ci mai degraba cu spectacolul unui teatru profesionist de balet clasic, dans modern si variétés.
Atasez câteva videoclipuri, înregistrate cu telefonul mobil (al carui acumulator devenea - parca in ciuda mea, de la minut la minut tot mai slab si mai gol), deci sorry pentru calitatea neprofesionala a filmarilor.