Se afișează postările cu eticheta împarat. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta împarat. Afișați toate postările

marți, 9 ianuarie 2024

Știați că...

pompoanele caciulilor aveau o funcție importantă? 
În zilele noastre, caciulile, beretele sau pălăriile sunt mai mult folosite ca accesorii de moda, ca decor. În trecut însă, ele aveau chiar importanță vitală!
Caciulile ne feresc de interperii si ne mențin capul cald, ne ofera protectie împotriva durerilor de urechi, ne feresc de infecții ale urechilor sau a sinusurilor si practic caciulile si pălăriile fac parte din garderoba normala pentru zilele reci de toamnă și iarnă. În schimb, pomponii pufosi de la unele modele, nu par sa ofere vreo utilitate reala, ci sunt doar un decor frumos. Când au fost inventati însa, au avut o funcție foarte importantă. 
Invenția "pălăriilor bobble" datează inițial din secolul al XIX-lea. Contrar multor presupuneri, acestea nu au venit din industria modei, ci au fost o idee din transport maritim și au fost purtate mai întâi de marinari. Pe vremuri, înălțimea tavanului de sub punte la bordul navelor de odinioara era adesea foarte mică. Drept urmare, mulți matrozi se loveau adesea la cap, navigând pe valurile puternice sau vremea furtunoasă. Bobble-ul de pe pălăriile de marinar era menit să protejeze capul ca un fel de amortizor de șoc. 
Se spune ca pomponul este o invenție imperială. Legenda spune că ideea de protejare împotriva șocurilor la cap, a comoțiilor determinate de lovire sau cădere a venit inițial de la Eugenie de Montijo, soția lui Napoleon al III-lea. În timpul unui tur pe navă, un matroz i-a salutat și în acel moment, s-a lovit cu capul de tavan atât de tare încât a sângerat. Din compasiune față de suferința acestuia, împărăteasa a scos batista ei brodata si a protejat rana marinarului. Astfel a inițiat inventarea pomponului...

duminică, 11 octombrie 2015

Efigii regale

Talerul Maria Terezia (Talerul Terezian) este o monedă bulion (adică cu o valoare egală cu a metalului prețios conținut), folosită în comerțul internațional încă de la prima batere. Este numit astfel deoarece a fost bătut prima dată sub domnia împărătesei Maria Terezia (1740-1780), la monetăria din Günzburg, în Bavaria.
"Maria Terezia, prin grația lui Dumnezeu împărăteasa romanilor, a ungurilor și boemilor regină"

♦ Moneda de 5 lei de argint din anul 1880 poarta efigia Regelui Carol I, fost domnitor, apoi rege al României, încoronat la 10 mai 1866.
Data de 10 Mai marchează trei momente importante din istoriografia României: începutul domniei lui Carol I, Independenţa de stat şi încoronarea primului rege al ţării - motiv pentru care, începând din anul 2015, Ziua Regalităţii a devenit zi de sărbătoare naţională.

♦ Moneda de 500 lei din anul 1941 poarta efigia Regelui Mihai I, ultimul rege al României și unul dintre puținii șefi de stat în viață din perioada celui de-al Doilea Război Mondial.
Moneda este una din puţinele monede româneşti la care feţele sînt amplasate medalistic, partea superioară a aversului întîlnindu-se cu partea superioară a reversului în acelaşi punct de pe muchie. Pe marea majoritate a monedelor destinate circulaţiei acestea sînt plasate diametral opus. Moneda marchează eliberarea Moldovei de peste Prut de sub ocupaţie sovietică.

♦ Moneda de 100000 lei din anul 1946 poarta efigia Regelui Mihai I. Pe avers sunt imprimate: ROMANIA, stema României şi un porumbel aducînd o ramură de măslin unei femei simbolizînd pacea.
Mihai I al României a domnit în două rânduri, între 20 iulie 1927 și 8 iunie 1930, precum și între 6 septembrie 1940 și 30 decembrie 1947

Sunt câteva monede fara calitate numismatica ci doar cu valoare sentimentala ☺ Le-am achizitionat vara ce a trecut, într-un târg din zona Bailor Herculane.

joi, 9 iulie 2015

Vacanta la Roma - Piazza del popolo


Piața Poporului (Piazza del Popolo) este una dintre cele mai faimoase piețe din Roma, un punct de întâlnire important înca din antichitate, situat la intersectia marilor artere romane Via Flaminia și Via Cassia.
Numele pietei aminteste faptul ca a fost construita din banii poporului, spre a servi poporului, la fel cum serveste si biserica "Santa Maria del Popolo" aflată imediat lângă Poarta Flaminia.
Intrarea principala în piata se face prin Poarta Flaminia - existenta în Zidul de aparare Aurelian înca din anul 275. Poarta a fost reconstruita în secolului al 16-lea, pastrându-se de o parte si de alta coloanele antice care sustin statuile Sfinților Petru și Pavel. Diametral opus, piata este închisa de bisericile gemene Santa Maria dei Miracoli (1675-1679) şi Santa Maria di Montesanto (1662-1675).

Piata pastreaza pâna în zilele noastre aspectul neoclasic proiectat la începutul secolului 19 de catre arhitectul Giuseppe Valadier, cu Obeliscul Flaminio plasat în centru. Obeliscul are înaltimea de 24 metri, a fost construit în Egipt pe timpul faraonului Ramses II (~ 1303 î.Hr. - 1213 î.Hr.) si a fost adus la Roma de catre Împaratul Augustus în anul 10 î.Hr. Obeliscul a fost asezat pe un piedestal înalt de 12 metri si de jur împrejur a fost construita Fântâna Leilor (opera a arhitectului Martino Ferrabosco) . Din pacate, la începutul lunii iunie a.c. la fântâna se executau lucrari de restaurare.
Partea dreapta a pietei este închisa de Fântâna lui Neptun (statuia zeului este flancata de doi Tritoni). Partea sânga a pietei este închisa de Fântâna zeitei Roma (cu  Lupoaica ce-i hrăneşte pe Romulus şi Remus si cele doua statui simbolizând râurile Tibru si Aniene).
Un sir de scari duce direct pe terasa de pe Muntele Pincio, legând piata cu grădinile Villei Borghese.
Piata este astazi spatiu exclusiv pietonal, un loc în care artistii strazii obisnuiesc sa dea mici spectacole.