Home, sweet Home

După două săptămâni de vis petrecute pe țărmul mării, ne-am întors acasă nerabdatori sa ne regasim caminul drag. A inceput sa ploua imediat ce am ajuns in Alpi(la granita Italia-Austria). Fiecare picătură părea să ne binecuvânteze drumul de întoarcere. Chiar daca am trecut brusc de la 38°C la 13°C, racoarea ne-a facut foarte bine, dupa pârjolul din Italia. 

Când am ajuns acasa, ne-a întâmpinat o simfonie de verde și flori, grădina noastră strălucea ca un colț de rai. Leo, nu și-a mai încăput în piele de bucurie. Se rostogolea prin iarba umedă, fericirea lui fiind un spectacol în sine. A alergat spre iaz, unde apa limpede îl aștepta ca un vechi prieten. În entuziasmul lui, a băut lacom, aproape înghițind un peștișor auriu care înota lin printre undele jucăușe. 

Deasupra apei, un nufăr alb, mic și fragil, înflorise ca un dar delicat, parcă special pentru noi. În acea clipă, am simțit ca-mi vine si mie sa dansez de bucurie. Asa cum eram, obosita, transpirata, prafuita dupa 8 ore de drum, sufletul mi-a fost cuprins de o fericire pură și simplă. Nicaieri nu e mai bine ca acasa!