Carnavalul lolelor sau Weiberfastnacht

Sarbatoarea Carnavalului are traditie de mii de ani si în Germania este serbata cu multa si mare bucurie (aici poze de arhiva din München).
Exista dovezi cum ca teutonii - triburile germanice (120 î.e.n. ), purtau în aceasta perioada masti si piei de animale, dansau si strigau pentru a alunga ființele duhului rău și pentru a trezi spiritele bune, astfel încât să reînceapa primavara. Mai târziu, crestinii au legat sarbatoarea Carnavalului de sarbatoarea Pastelui, asa încat, carnavalul precede Postul Paştelui si se încheie cu Miercurea Cenuşie (anul acesta pe 14 februarie).
În ultima saptamâna înainte de lasarea Postului, zilele Carnavalului ating apogeul si fiecare ultima zi are o denumire speciala. Ultima joi din perioada de carnaval, se numeste "Carnavalul Lolelor" ("Weiberfastnacht"). Este ziua în care în evul mediu - pe vremea când femeile erau subordonate bărbaților - "muierile" au preluat "puterea" pentru o zi si folosind pretextul mastilor, si-au spus oful, fara a risca sa fie pedepsite. Si de atunci pâna în ziua de azi, femeile au pastrat acest atu si in ziua de joi, de "Carnavalul lolelor", pedepsesc (se razbuna sau umilesc) simbolic, barbatii. Obiceiul este ca oricarui barbat întâlnit de grupul de lole, sa i se taie cravata. În aceasta zi, majoritatea barbatilor poarta cravata de care vor sa se scape (în general, cravata primita cadou de la soacra ☺)! Sau mai nou, nu mai poarta cravata deloc! Femeile moderne au decis însa ca de taiat, li se vor taia macar sireturile la pantofi, dar de "Joia Muierilor" nu scapa niciun barbat! ☺☺☺
Chiarsi la serviciu, anul acesta ne-am trezit in birou cu o delegatie de 5 lole (☺) care au scurtat lungimea cravatelor (sau lungimea sireturilor de pantofi sau a snurului de la cheie) tuturor colegilor ☺ Lolele poarta trofeele prinse în talie sub curea sau la piept - precum poarta româncele martisoarele la 1 Martie.