Un colț de curte, un rod de toamnă

Acum câțiva ani am plantat un butucel de viță de vie — muscat bleu, struguri de masă. Nu neapărat pentru rod, ci pentru umbră, pe latura sudică a terasei, acolo unde este plasată masa de curte. Am întins vița pe un palier de 2,5 metri, nu mai înalt de 2 metri, ca să nu se încurce cu marchiza când o desfacem. 🍇
Bucuria secundară a fost să avem și struguri... de viță nobilă, struguri adevărați, din propria curte!
Dar via a trecut și prin greu. Acum doi ani, la sfârșit de august, a fost furtuna aceea cu grindină cât mingiile de tenis de câmp! A distrus tot — curtea, grădina și bineînțeles, via. Nici n-am apucat atunci să gustăm din struguri. Anul trecut a fost săracă, probabil se refăcea. Anul acesta însă... a fost cea mai bogată recoltă! Am mâncat cât am putut, am împărțit la vecini, am dus la birou și tot nu se vedea că am cules ceva! 🫶🏻
Ne-am făcut obiceiul să culegem doar atâția struguri cât am avut poftă să mâncăm.
Anul acesta am ținut via acoperită cu o plasă albă, fină, ca să o protejăm de graurii hrapăreți. Sâmbătă, văzând că vremea se răcește și se umezește, am hotărât să o culegem toată. 🍂🍁
Coșuri plineeee! Am împărțit din nou vecinilor, iar din rest am făcut suc cu aparatul electric, apoi am strecurat zeama prin sită fină. Am hotărât să facem jeleu de struguri!
Un litru l-am pus separat — pentru că am vrut neapărat să-mi fac must. 🍷
Restul, ceva mai mult de 10 litri, l-am pus la fiert cu un kilogram de zahăr din sfeclă. Nu am adăugat nicio altă aromă și... Helmut a obținut 9 borcănașe — este foarte mândru, pentru că el a terminat operațiunea. Eu am plecat cu o prietenă la Târgul dovlecilor, la castelul Kalternberg… dar despre asta, într-o postare viitoare...🎃

 

P.S.: Astăzi am gustat mustul... Este delicios! L-am lăsat câteva zile la fermentat, cu câteva cuișoare, două steluțe de anason și o bucățică de scorțișoară — doar cât să-i dau un strop de finețe. 💖

Am savurat o cană, alături de o felie de chec. A fost momentul meu de răsfăț ...

 

Când ai poftă de „ceva bun” și nu știi ce...

Aveam chef de ceva „bun”. Știi senzația aceea? Nu ți-e foame, dar parcă ai ronțăi ceva gustos, cald, reconfortant. Și da, recunosc – sunt o răsfățată. Așa cum suntem mulți dintre noi în zilele noastre: avem de toate, oricând, și totuși uneori nu știm ce vrem exact.
Răscolind prin frigider, mi-a venit ideea salvatoare: foi-etaj! Aveam două rulouri de aluat din acelea simple, de la Real, cu 99 de cenți. Mai aveam și un pachet de șuncă presată, niște mozzarella rasă, două borcane de marmeladă aproape goale și câteva boabe de zmeură.  

 Am derulat aluatul, l-am tăiat în câte șase pătrate per foaie. Pe opt dintre ele am pus șuncă, mozzarella, un pic de piper și le-am împăturat aducând colțurile spre mijloc. Pe celelalte patru am întins marmelada – una cu merișoare, alta cu portocale – am adăugat câte o zmeură și le-am închis la fel.

Le-am așezat în tavă, pe hârtie de copt, le-am înțepat ușor cu furculița și le-am uns cu ou bătut. Apoi – la cuptor, conform instrucțiunilor de pe ambalajul aluatului. Când le-am scos... mirosea a răsfăț! Am gustat imediat: întâi cele sărate, apoi una dulce. Ce a rămas – perfect pentru a doua zi.
Uneori, cele mai simple lucruri sunt cele mai bune. Voi ce idei rapide aveți când vreți ceva ieftin, gustos și necomplicat?

PS: Am făcut un calcul estimativ pe baza ingredientelor și cantităților menționate: 

🔥 Total calorii pentru cele 12 pateuri: 2910 kcal 

🍽️ Medie calorii per pateu: aproximativ 242 kcal 

👉 Aceste valori sunt orientative și pot varia în funcție de brandul ingredientelor și cantitatea exactă folosită. Pe scurt: nu vă jucați cu focul (caloric)! Aceste pateuri sunt atât de gustoase și pline de calorii, că dacă le mănânci pe toate singur, s-ar putea să te salute cântarul cu „bună dimineața, campionule!” 😄