„Vivo per lei” – „Trăiesc pentru ea”, celebrul duet interpretat de Andrea Bocelli și Giorgia, ascunde o poveste surprinzătoare.
La prima ascultare, pare o declarație de dragoste adresată unei femei. Versurile vorbesc despre pasiune, fidelitate și despre o iubire care dă sens vieții. Numai că misterioasa „ea” nu este o femeie.
Este Muzica însăși!
Și totuși, povestea cântecului a început chiar cu o femeie!
În 1995, formația italiană O.R.O. a lansat melodia „Vivo per...”, o declarație de dragoste dedicată femeii iubite. În același an, textierul Gatto Panceri a rescris versurile, schimbând complet sensul piesei. Tot în 1995, Andrea Bocelli și Giorgia au înregistrat, la Bologna, celebrul duet „Vivo per lei”, transformând o poveste romantică într-un omagiu adus muzicii.
Vocile lor, atât de diferite și totuși atât de armonios împletite, au dat cântecului o sensibilitate aparte. Duetul a cucerit publicul și a depășit granițele Italiei. Au apărut versiuni în franceză, spaniolă, germană și portugheză, interpretate de Bocelli alături de alte cântărețe. În Germania, piesa a devenit cunoscută sub titlul „Ich lebe für sie”, în duet cu Judy Weiss, iar în Franța, „Je vis pour elle”, alături de Hélène Ségara.
Ce idee frumoasă! Aceeași declarație de dragoste, rostită în atâtea limbi, pentru ceva ce ne aparține tuturor și nu are nevoie de traducere pentru a ne emoționa.
Zilele trecute, la fântâna muzicală din Marienbad / Mariánské Lázně, am ascultat „Vivo per lei” într-un spectacol de apă și culoare.
Jeturile s-au înălțat și s-au arcuit în ritmul melodiei, luminile au îmbrăcat fiecare mișcare în alte nuanțe, iar apa a devenit partenera de dans a muzicii. Când delicată și unduitoare, când impetuoasă, ridicându-se în cascade strălucitoare, a desenat în aer o coregrafie pe care următoarea clipă a șters-o pentru a face loc alteia.
Am privit fascinată această întâlnire dintre sunet, lumină și mișcare. Muzica, atât de greu de cuprins în cuvinte, a căpătat dintr-odată forme și culori.
Și m-am gândit cât de mult seamănă apa cu muzica. Amândouă curg, își schimbă necontenit forma și ne surprind prin armonia sau tumultul lor. Niciuna nu poate fi prinsă într-o singură clipă fără să-și piardă ceva din farmec.
La final, jeturile au coborât, luminile s-au stins și fântâna și-a regăsit liniștea.
Dar melodia a rămas, legată pentru totdeauna de amintirea acelei seri.
Poate că tocmai aceasta este magia muzicii. Nu poate opri timpul, dar poate păstra o clipă vie, mult după ce ea a trecut.
„Vivo per lei” – „Trăiesc pentru ea”.
Și, uneori, o melodie este de ajuns pentru ca o amintire să înceapă din nou să danseze. ❤️
ce mult imi place melodia aceasta! Nu cunosteam versiunea originala - multumesc! Dar... imi place cel mai mult vocea lui Bocelli.
RăspundețiȘtergereSuperb joc de apa, lumini, culori si muzica - o feerie! Multumesc pentru spectacol, draga Carmen.
O zi buna in continuare!
Mulțumesc mult, dragă Liliana! 😘 Și mie îmi place enorm melodia! Acolo, lângă fântâna muzicală, abia m-am stăpânit să nu încep să dansez! 😅 Muzica, jocul apei și luminile mi-au transmis o asemenea bucurie, o senzație de libertate și poftă de viață, încât mi-a venit să mă las purtată de ritm, fără să-mi mai pese de nimic!
Ștergere🤗💕 O zi frumoasă și ție!
Sotul meu adora aceasta melodie (si nu numai el), dar nu stiam povestea ei.
RăspundețiȘtergereImi dau seama de spectacolul minunat la care ai asistat si ai descris totul atat de frumos, incat, pentru o clipa am avut senzatia ca am fost si eu acolo.
Iti doresc o zi cu multa bucurie in suflet.😘😘
ma bucur mult ca am putut sa aduc un strop de noutate.
ȘtergereMultumesc Ioana draga.
Un weekend minunat! 😘🤗