luni, 15 septembrie 2014

În amintirea unui început de scoala

Când clopotelul scolii a sunat prima data pentru mine, acum hăi-hăăăăi de ani si am intrat cu pasi stingheri în clasa-ntâi, le-am cunoscut pe Mihaela, Simona si Nicoleta si prietenia care s-a legat atunci, exista între noi si azi ☺

În ultimii sapte ani ne-am facut obiceiul de a ne întâlni prin rotatie, când la una, când la alta acasa sau pe teren neutru. Weekendul acesta ne-a invitat Mihaela si am raspuns prezent, venind de la distante cuprinse între 200 si 600 kilometri.
În prima zi nu ne-am putut misca de la masa pentru ca am dat gata o tava de mici, gratar de pui si cotlet de mielut, salate si tot felul de specialitati, cinci sticle cu vin, brânzeturi, fructe si cel putin patru feluri de prajituri. Am "avut de lucru" pâna dupa miezul noptii! ☺
A doua zi, dupa un brunch luxuriant am hotarât ca o lunga plimbare în aer liber este absolut necesara dupa atâta ghiftuiala!

Pentru ca ne-am aflat în una din cele mai pitoresti zone viticole ale Germaniei, am decis sa urcam la vii. Vremea superba, cu cer senin si soare blând a completat perfect voia buna a grupului nostru.
Sirurile de vita de vie ca trasate cu liniarul, ce acopera delurile de jur împrejur, ofera ochiului tablouri de o frumusete speciala. Frunzele sunt înca verzi, dar strugurii sunt copti si deosebit de dulci.
Nu ne-am putut abtine si am gustat din toate soiurile - struguri albi, struguri albastrii, negrii si rozé, cu ciorchini lungi si aromati, cu boabe îndesate si atât de dulci încât îti fac degetele lipicioase.

În vârful dealului am descoperit un nuc batrân si un migdal, asa ca am spatr sâmburi si nu ne-a pasat ca nucile proaspat descojite ne pateaza degetele. Rasfatul a fost deplin!
Dupa-amiaza, înanite de a porni fiecare spre casa lui, gazdele ne-au oferit espresso si câte o felie dintr-o delicioasa "Prajitura cu zucchini"... Nu am putut refuza însa mi-am jurat ca saptamâna ce urmeaza voi mânca dietetic! ☺

31 de comentarii:

  1. No, ăsta da răsfăț! Să vă fie de bine! :)

    RăspundețiȘtergere
  2. Am admirat prietenia voastră încă de prima dată când ne-ai prezentat-o. Rar se mai aude aşa ceva! Viaţa schimbă oamenii, de fapt obiceiurile, dorinţele şi neputinţele fiecăruia... Tocmai de aceea, o prietenie ca a voastră este de admirat! :)
    O săptămână uşoară, draga mea!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa este, viata te modeleaza, timpul te schimba, dar daca te intalnesti in mod constant cu prietenii din copilarie, atunci accepti aceste modificari ca firesti.
      chiar le priveam ieri pe prietenele mele si... zau daca le vad schimbate :-) Sunt exact ca si fetitele din clasa intai! :-) :-) Micile modificari care s-au produs, ne-au atins pe toate, simultam :-)
      Un proverb spune ca prietenul adevarat este acela care iti accepta trecutul, te place si te sprijina in prezent si te incurajeaza, iti sta alaturi in viitor :-)

      O saptamana minunata si tie, draga mea :-)

      Ștergere
  3. O prietenie atat de lunga nu poate fi pastrata decat intre niste oameni frumosi! Ce weekend minunat trebuie ca a fost acolo la voi!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Multumim, Silvia draga. Eu completez ca " doar oamenii frumosi inteleg si observa astfel de prietenii"
      te pup. O saptamana minunata sa ai!

      Ștergere
  4. o data nu se pune, asa se zice :)))
    vecheea voastra prietenie merita un asa rasfat, iar plimbarea cu siguranta a intregit rasfatul...
    ahhh, ma topesc dupa struguri, in w-end am tot ciugulit, dulci si buni, nu stiu daca chiar ca ai vostri dar de buni erau buni :))
    pup draga mea draga, o saptamana minunata iti doresc! :*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Gazdele noastre s-au intrecut pe sine! Totul a fost mai mult decat perfect :-)
      Strugurii... Hmmmm, am adus o punga plina si pentru acasa :-)
      Te pup si eu, draga mea draga. O saptamana de lucru usoara sa ai! :-*

      Ștergere
  5. Ce prietenie lunga si frumoasa! Va admir ca ati rezistat unite atata timp, cred ca sunteti deja ca o mare familie.
    Pe mine tocmai m-a sunat mama de dimineata sa imi spuna ca se implinesc 20 de ani de la prima mea zi de scoala. Mi s-a parut tare emotionant ca s-a gandit ea la asta si pe de alta parte imi dau seama ce repede trece timpul.
    Iti doresc o zi frumoasa si o saptamana plina de bucurii!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Raluca draga mea, ce dragut ca mamica ta si-a amintit aceasta data! Cata emotie a marcat acel inceput!
      Iti spun un secret, dar ramane intre noi ;-) De la prima noastra zi de scoala au trecut 43 de ani! Daca stau sa socotesc, fetele mele au inceput scoala acum 18 si respectiv 16 ani... Tu esti de varsta lor.
      Te pup si iti doresc sa ai o saptamana cat mai placuta si Bebe sa fie vesel la cresa!

      Ștergere
  6. Pana la urma nu sunt mari diferente intre generatii iar emotiile sunt aceleasi :) Important este sa ni le amintim si sa intelegem exact ca trairi au acum copiii nostri !

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Emotiile nu le uita nimeni niciodata :-) Despre generatii... eu acum astept sa vad cum va fi cand voi deveni bunica :-) Cine stie, poate peste un an-doi, piate peste 5?! Nu ne grabim :-)

      Ștergere
  7. :))
    pai nu cred ca e cazul sa mananci dietetic chiar toata saptamana...
    din cate vad eu esti exact la fel... :))
    te pup, saptamana faina!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Pe baza exceselor facute - somn putin si mancare prea multa, aseara deja am simtit ca ma pisca in coltul gurii... astazi am un herpes! Tja... mi-am lipit un patch :-) Citesc pe cutie, instructiunile in italiana: "lasciare il patch sulla lesione finché non si staccca da solo"
      Te pup si eu. O saptamana cat mai placuta sa ai!

      Ștergere
  8. Pentru ca citesc cu atentie si placere tot ce scrii pe blog,stiam de colegele si prietenele tale,parca una sta in Franta.E foarte placut sa te intalnesti si sa povestesti dupa ani,cu oameni cu care ai crescut,pentru ca intalnirile au un farmec deosebit.Am reusit si eu acum 4 ani, sa adun 5 colege de liceu,dar numai la o cafea pentru ca timpul liber nu e-a permis.La noi nu e ca acolo,avem multe piedici,pentru ca asta e mentalitatea noastra.La voi e o traditie pe care sa o duceti cu drag multi ani de aici inainte. Noapte buna!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ai perfecta dreptate, Floarea draga - una din prietenele mele locuieste în Paris. A venit cu TGV( train à grande vitesse) si a avut nevoie de doar 5 ore si jumatate :) Noi cu automobilul, am parcurs 230 km în doua ore...
      Eu cu cele trei prietene am fot colega de clasa din a-ntâia pâna in a douasprezecea :) La liceu am fost colege in clase paralele, însa am fost 5 clase a câte 40 elevi si, liceul organizeaza la fiecare 5 ani o întâlnire festiva, cu diriginti si profesori, cu strigarea catalogului, cu banchet la restaurant si dans pâna dupa miezul noptii :) Abia astept urmatoarea întâlnire organizata. Imi iau concediu de odihna si vin în Sibiu, asa cum fac toti cei care s-au raspândit in lumea asta mare :)) Unii sunt in Canada, altii în SUA, multi in Europa, peste tot împrastiati si majoritatea sunt în tara, în mai toate orasele :) In anul 2017 la sfârsitul lunii mai, inceputul lunii iunie ne vom reîntâlni, generatia de 200 colegi, plus soti/sotii! Este o atmosfera superba!
      Noapte buna! Te astept la intâlnirea noastra de la miezul noptii ;) MfC

      Ștergere
  9. Ce frumos, eu din pacate nu am avut prietene bune asa ca tine, oricat am incercat sa mentin relatiile, cumva m-au dat la o parte. Esti o norocoasa! Pupici!

    RăspundețiȘtergere
  10. Ce frumos că aţi reuşit să rămâneţi atât de apropiate! Şi, mai ales, că vă întâlniţi în continuare, trecând peste distanţe şi depărtări.
    Cred că a fost o plimbare frumoasă, în locuri minunate.
    Numai bine şi o săptămână cu bucurii, dragă Carmen! :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. noi cele 4 - ne intâlnim macar o data pe an; Coincidenta a facut sa fim colege si la liceu - în clase paralele - Liceul Gheorghe Lazar din Sibiu. Colegi inimosi din fiecare clasa - cinci clase am fost, au format un comitet care organizeaza la fiecare 5 ani o intalnire festiva cu toti colegii.
      O saptamâna minunata si tie, Alex draga!

      Ștergere
  11. Legăturile mele cu şcoala (inclusiv liceul şi facultatea) s-au pierdut rău în timp... în uitare...
    Este extraordinar cât de bine aţi reuşit să ţineţi legătura, după „hăi-hăăăi de ani".
    Iar zona în care aţi mers - mirifică!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. colegii de facultate i-am pierdut si eu... imi pare rau, pentru ca zau mi-e dor si de acestia! Colegii din generala ii intalnesc foarte rar si pur intamplator, însa cu cele trei mentin legatura mai ales pentru ca am fost la acelasi liceu si pentru ca in generala am fost prietene foarte bune.
      Adevarat, zona in care am fost in weekendul ce a trecut, este un adin cele mai frumoase zone viticole ale Germaniei.

      Ștergere
  12. Minunată prietenia aceasta care durează de atâta timp! Eu nu am reuşit să mai păstrez legătura cu colegii din şcoala generală. Pup, draga mea!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mare pacat, Mihaela draga! poate ca gasesti adrese si incerci sa reînozi prieteniile... O încercare nu costa nimic :) te pup si eu.

      Ștergere
  13. Foarte frumos ca ati pastrat prietenia atata vreme. Eu din pacate n-am pastrat legatura cu nimeni din scoala primara, exceptie facand verisoara mea, dar nu stiu daca se pune, pentru ca oricum ne cunosteam dinainte si a ramas pana in prezent prietena mea cea mai buna chiar daca acum ne desparte o distanta considerabila, ea locuind la Bucuresti.
    O toamna insorita sa ai!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ce pacat! OOO, ca sa vezi ce coincidenta simpatica, profesorul nostru de franceza, unul din cei mai indragiti profesori din liceu, locuieste în acelasi cartier cu prietena mea - cea care locuieste în Paris :)) S-au intalnit intamplator si de atunci se viziteaza din cand în cand. Noi cele 4 prietene, ne-am propus ca la urmatoarea vizita pe care o vom face prietenei din Paris, sa mergem sa il vizitam si pe profesor :) Abia asteptam sa punem in aplicare planul.
      O saptamâna superba si tie!

      Ștergere
  14. In ziua de 15 septembrie devin nostalgic din doua motive: anii de scoala, care nu se mai intorc...si, al doilea motiv este ca adolescent fiind mergeam la cules de struguri in via proprietate a familiei mele...Dupa disparitia tatalui meu , mult prea devreme, am vandut-o.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Primul motiv este comun....in ceea ce priveste disparitia tatalui tau, viata e de multe ori nedreapta, dar cu toate greutatile prin care trecem, are si partile ei frumoase....

      Ștergere
    2. da este intr-adevar trist, indiferent in ce zi s-a întâmplat v-a ramane o amintire dureroasa.
      Insa 15 septembrie a adus fost cu siguranta in viata si evenimente placute, plus inceputul scolilor.
      Daca nu mai aveti via, si nici curte sau gradina, eu cred ca frumos ar fi sa îngrijesti în amintirea tatalui, macar un vlastar de vita de vie în ghiveci ... Aduce cumva mângaiere.

      Ștergere
  15. Foarte frumos sa auzi despre astfel de prietenii! Generatia mamei (adica colegii cu etate de 80), inca isi are aceasta traditie a intalnirii in ultima duminica din iunie... si unde evident se mai aduna cei care au o sanatate ce le mai permite asta!! cat despre colegii mei... nu i-am mai inalnit/ reintalnit nici dupa absolvirea liceului acum 22 de ani, si nici pe cei de la facultate... cu ocazia vreunei celebrari...
    O saptamana buna si felicitari pentru prietenia care va leaga, chiar la distante atat de mari!!

    RăspundețiȘtergere
  16. O zi petrecută minunat cu prietene vechi... ce plăcut !
    Eu n-am mai păstrat legătura cu colegii de generală, dar sunt în legătură cu două-trei foste colege de liceu și una de facultate, care mi-a devenit prietenă foarte apropiată, deși nu locuiește chiar aproape de noi. Viața ne împrăștie, ne aduce noi prietenii, chiar dacă dispar și dintre acestea. Prietenii adevărate, de ”toată viața” sunt foarte rare, de aceea vă admir !

    Să ai zile frumoase, Carmen !

    RăspundețiȘtergere