Metooda "Foto-Transfer" sau "Cum sa îti înfrumusețezi singur casa"

Spuneam saptamâna trecuta ca la weekend mi-am propus o întâlnire cu Muzele ☺
De când cu zilele de sarbatoare, sunt derutata si nu mai stiu ce zi e azi... Mie îmi pare a fi luni ☺ Privesc însa calendarul (caruia tocmai i-am mai rupt o fila) si vad clar ca astazi este joi. Deci... muzele m-au vizitat marti si miercuri ☺ Si iata rezultatul. ( Ella, pentru imaginea cu manuscrisele vechi am nevoie de o rama speciala ;-) )
Si acum sa va dau o veste buna - oricine doreste sa faca ceva asemanator, poate! Saptamâna trecuta nici eu nu aveam habar despre ce este vorba, însa prietena mea LU din Ulm mi-a explicat la telefon. Mi-a chiar trimis într-un pachet si cele doua borcanase cu solutiile miraculoase (înca o data, multumesc mult draga LU! ♥)!
Va garantez, lucrul este foarte simplu! Este nevoie mai întâi sa va procurati câteva "ustensile":
♦ lipici special pentru Foto-Transfer (Potch),
♦ lac special pentru fixarea fotografiei (Potch),
♦ fotografia dorita - scoasa la imprimanta laser (pe hârtie normala),
♦ 2 pensule late pentru intins lipiciul si lacul,
♦ suport (eu am folosit bucati de lemn si placaj),
♦ coala aurie de matase

Eu mi-am facut 4 tablouri si pentru aceasta am ales doua picturi celebre - "MonaLisa"(da Vinci) si "Fata cu cercelul de perla"(Jan Vermeer),"Femeia care arunca frunze pe foc" (Eilif Peterssen) si  o fotografie cu o masa de experiment "abracadabra".
Le-am scos la imprimanta laser si aici trebuie sa fac o mentiune speciala: înainte de a imprima, fotografiile trebuiesc pregatite "în oglinda" . Eu am întors-o doar pe "Fata cu cercel de perla" iar pe Gioconda nu (în tabloul original, MonaLisa priveste spre dreapta) - pentru ca am dorit ca pe peretele meu, cele doua frumuseti sa se priveasca una pe alta ☺ Oglindirea fotografiilor este însa foarte importanta atunci când în imagine apare ceva scris.
Am uns cu lipiciul special atât bucata de lemn pe care mi-am propus sa transfer imaginea, cât si fotografia, pe partea cu imaginea. Apoi am suprapus hârtia pe lemn, avand grija sa nu se formeze cute si nici bule de aer. Daca lipiciul a fost distribuit uniform, atunci presarea este fara probleme. Eu am folosit o rola cu burete, insa nu este neaparat necesar. Hârtia trebuie apasata usor si ferm, avand grija mare nu care cumva sa sa se rupa.

Se sterg marginile de eventualul surplus de lipici si tablourile se lasa la uscat, de dorit - de pe o zi pe alta. Cei care nu au rabdare, pot incerca sa grabeasca procesul de uscare cu ajutorul foenului. Eu insa am avut rabdare ☺
A doua zi am inceput sa curat hartia de pe bucatile de lemn, înmuindu-mi degetele în apa calduta si rotind usor degetele pâna când hartia cedeaza si se formeaza "frecatei". La patru tablouri, mi s-au înrosit si umflat buricele degetelor, însa... nu exista o alta metoda. Îndepartarea hârtiei este o actiune anevoioasa si cere finete. Nu frecati prea mult timp pe un singur loc, sa nu indepartati pelicula pe care s-a imprimat imaginea pe lemn. Eu am curatat in mai multe serii, pâna când mi s-a parut ca imaginea este suficient de clara.
Acolo unde s-au format bule de aer, lipseste o bucatica de imagie, însa cu ajutorul unor Permanent-Marker am retusat cele cateva punctulete.

În momentul în care hartia a fost îndepartata, imaginea este usor "în ceata", asta insa nu înseamna ca transferul fotografiei a avut de suferit. Nu ramane decat sa aplicam lacul in strat subtire si culorile devin la fel de intense ca în fotografia originala!
Eu, înainte sa aplic lacul, am lipit cateva fâsii de foita de matase, în chip de rama aurie. Am imbracat marginile bucatii de lemn si am folosit acelasi lipici Potch. Nu am mai asteptat înca o noapte ca folia sa se lipeasca ci am folosit de data aceasta foenul. Apoi am aplicat lacul peste fata tabloului si peste marginile îmbracate în foita de matase aurie. Am lasat la uscat de pe o zi pe alta.

Pentru ca tablourile sa poata fi agatate pe perete, am apelat la ajutorul sotului meu. Se pot folosi agatatoare speciale pentru tablouri. In cazul tablourilor mele, pentru ca bucatile de lemn au grosime de aproximativ 10 cm, a fost suficient ca Helmut sa puncteze cu masina de gaurit câte un orificiu-orb (orificiul are adâncimea mai scurta decât grosimea tabloului), atât cât sa acopere cuiul din perete.
Gata! ☺ Nu-i asa ca nu este greu de loc?! Curaj! Puteti folosi orice fel de suport - pânza de tablou gata întinsa pe rama, carton, lemn sau placaj. Si puteti imprima orice fel de fotografie.