joi, 5 august 2010

Cel mai iubit dintre pamanteni

"Curios cum o prietenie se naste si apoi se hraneste dintr-o anumita stare de spirit a cuiva ca sa se stinga îndata ce flacara acelei dispozitii, care ne-a facut sa credem ca avem înaintea noastra un om inteligent, cu mintea scaparatoare s-a retras sau chiar a consumat ceva interior, ceva pretios. Desigur, acum omul nu ne mai spune nimic si ne miram ca avem în fata noastra un ins obisnuit si tern." (Marin Preda)

8 comentarii:

  1. mmm… interesant si frumos spus
    eu cred ca fiecare din noi avem doua perechi de ochi cu care “pipaim” realitatea, o pereche de ochi in afara si alta inauntru; cea din afara pipaie realitatea superficiala, realitatea imediata, suprafetele, dejurimprejurul, in timp ce ochii dinlauntru pipaie o realitate mult mai complexa, adancimile, esentele, samanta; privirea din afara o putem controla, roti la stanga sau la dreapta, rostogoli, insuruba, abiatinge peste lucruri, putem scormoni cu ea, taia, gauri; privirea dinlauntru nu o putem controla; ea colecteaza, sedimenteaza, sintetizeaza; tine de subconstient;
    cred ca tot ceea ce atingem cu privirea, cu simturile, cu sufletul poate fi privit prin cele doua ferestre
    la fel si prietenia, iar ceea ce spune preda cred ca e valabil doar pentru ochii din afara; doar privirea din afara se poate hrani dintr-o buna dispozitie de moment, pentru a arde cu stralucire si a se prabusi in cenusa; cred insa ca o prietenie construita din “sedimente” nu se spulbera asa usor, de fapt nu se spulbera deloc, chiar daca deasupra pamantului nu mai ramane nimic care sa aminteasca de ea; ramane in suflet ca o gaza sub frunza de brustur si se descopera de fiecare data cand intr-acolo adie vantul...

    RăspundețiȘtergere
  2. Toate sunt pana la urma in mintea noastra si tin de norii nostri interiori sau de cerul nostru senin mai mult decat de celalalt.

    RăspundețiȘtergere
  3. Ah Mosule,
    tare bine îmi face explicatia ta...
    Nu mai eram sigura...dar daca si tu spui asa, înseamna ca Lumea e înca pe locul ei!
    Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
  4. Anamayana,
    azi, de ziua lui Preda, mi-am amintit cu cât fior am citit romanul necenzurat...eram prin clasa a IX...

    RăspundețiȘtergere
  5. Eu nu l-am citit integral decat anul trecut, datorita Jurnalului National. Nu stiu cum a trecut de cenzura comunista...

    RăspundețiȘtergere
  6. E adevarat , intr-adevar, ca si prietenia trebuie , altfel se stinge...!!!

    RăspundețiȘtergere
  7. Lucian,
    îti dai seama ce palpitant a fost pentru mine faptul ca am citit romanul primit din biblioteca Astra,pe sub mâna (aveam o cunostinta) ca în librarii nu exista! si cum comentam pe marginea celor citite, cu prietenii...tot pe susotite...Comunismul era puternic!

    RăspundețiȘtergere
  8. Felicia!
    m-ai dat gata! ei hai spune acum? a fost tare greu sa faci un comentariu scris? :)))
    Da, prieteniile trebuiesc întretinute si îngrijite. Dar acelea care s-au întarit, nu se mai pierd niciodata!

    RăspundețiȘtergere