Pe un deal, un grup de sportivi executa comenzile antrenorului, fara sa tulbure farmecul tipic al peisajului, cu iarba fosnind sub pala vântului si greieri tiuind melodios.
Urmatorul popas a fost "Izvorul Minunilor". Un curcubeu plictisit îsi facuse culcus în cascada artificial creeata, lânga gardul ce împrejmuie imperiul industrial.
Pe Valea Finisului am constatat cu bucurie ca adunatorii de afine înca n-au ajuns în zona. Bobitele negre si carnoase ne-au facut cu ochiul si nu ne-am putut abtine sa nu le gustam. Dulci, zemoase si aromate, ne-au tatuat nedureros degetele si limba. Din pacate, viteza cu care le culegeam era mult mai mica decât viteza cu care le devoram...Anevoios fara un pieptane...asa ca am abdicat înainte de a ne fi simtit satui, hotarând ca pretul cerut la piata de fructe, nu trebuie comentat!
Foamea stârnita, ne-am potolit-o la "Principesa Margareta" -un restaurant cochet, cu o servire impecabila.
Acasa- la Pensiunea "Florica si Traian Mance" urma sa se produca surpriza serii, prietenii mei bucuresteni - Alina, Maria si Cristi, s-au încumetat sa se abata din drumul lor de concediu, doar ca sa petrecem o seara împreuna. Bucuria revederii lor a atenuat tristetea ca, alaturi de Feli, Florin si Andrei, se desfasura ultima seara de concediu...
Am râs, am povestit, am ciugulit felii de salam de Sibiu, cascaval si pâine pufoasa, ca sa alunece pe gât mai bine, vinul sângeriu de Recas. A fost o seara deosebita!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu