Toate textele si fotografiile de pe acest blog sunt protejate potrivit Legii nr. 8/1996, privind drepturile de autor. Nimic nu poate fi preluat fără acordul autorului.
duminică, 30 ianuarie 2011
Încercare
Ieri, sotul meu a avut ideea de a încerca pentru desertul de duminica un cosulet din fire de zahar ars. Pe cât de simplu suna, pe atât de complicat este sa-l obtii. Dupa ce ore în sir a încercat, dupa ce a primit sfaturi on-line de la prieteni cu experienta în domeniu, dupa ce a consumat o jumatate de kilogram de zahar, cu probe ce au ajuns la gunoi, a renuntat la ideea unui cosulet; a dorit ca macar sa obtina un grilaj, cu fire fine si egale ca grosime... Ba era caramelul prea moale, ba prea amarui, ba se lipea formând buline... Aseara târziu mi-a aratat ca a facut progrese, dar nu era înca multumit.
Dis de dimineata, a reluat experimentul, din nou fara succes. Mi-a spus ca pentru desert a reusit ceva, dar nu ceea ce a visat el...
A venit si ora desertului: "Înghetata de vanilie si ciocolata si fructe de sezon, decorata cu grilaj de zahar-caramel". Am lingurit de doua - trei ori si... munca lui de câteva ore a disparut! :)) A fost însa delicios! Si lui i-a facut placere si a promis cu ambitie ca într-o zi, tot are sa reuseasca un cosulet de zahar-caramel, fin ca un bibelou filigranat!
PS: Trebuie sa fac o completare: sotul meu este inginer constructii-masini. "Bucataritul" este doar unul din hobby-urile lui :)
Ping: Vania, Teo, Cristian, GabrielaI, FlaviusObeada, Caius, Mirela, CarmenN, AnaUsca, IoanUsca, Elisa, Tetris, Daurel, Zamfir, Ninu, OanaClara, Lukluk, Nabadaiosul, Se-cret, Sophie, Vaca-verde.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
hmmm....o sa incerc sa fac si eu cosulet. O sa adopt o alta metoda.Sper sa functioneze.
RăspundețiȘtergerein ce priveste desertul, este deosbit, pe masura prezentarii sale artistice. Felicitari bucatarului. :)
RăspundețiȘtergereComplimente pt perseverenta!Aleluia ca a trecut si ,,tensiunea,,asta ,hi,hi,hi!Seara buna!Lu
RăspundețiȘtergereGabriela,
RăspundețiȘtergeredaca îti va reusi cu adevarat, te rog destainui sotului meu secretul. Pentru ca trebuie sa fie un secret, altfel i-ar reusi oricui!
Gabriela,
RăspundețiȘtergeretransmit, se va bucura! :)
pupici
Lu,
RăspundețiȘtergereda, a fost si s-a terminat repede :))
Dacă mai postaţi ceva cu zahăr, nu mai vin!
RăspundețiȘtergereZamfir,
RăspundețiȘtergerepromit sa nu mai fac ;)
Promit că...NU încerc să fac :)! Admir și respect perseverența.Toată stima și respectul acestui tip de oameni.Desertul alternativ a arătat fantastic și a fost delicios sunt convins!Succes pe viitor la coșulețul din fire de zahăr ars!
RăspundețiȘtergereSe-cret,
RăspundețiȘtergeremultumesc :) Desertul a fost într-adevar delicios
Un desert făcut acasă este întodeauna delicios, chiar dacă nu arată exact precum cel realizat de un maestru cofetar. Pentru că înglobează, poate, aceleaşi ingrediente, dar, şi SUFLET pus de bucătarul amator pentru ai lui.
RăspundețiȘtergereÎmi amintesc, pe la 14 ani, am rămas acasă, într-o duminică în care ai mei au mers la unul dintre bunici, dar, eu aveam repetiţie pentru o piesă de teatru în care jucam (actor amator!). Ca să treaă ziua mai uşor, m-am apucat să fac clătite. O Doamnă din vecini a căutat-o pe mama şi m-a surpsrins în plină activitate creatoare. Seara, a revenit pentru discuţia cu mama. Apoi, s-au dus, împreună, în bucătărie. Au trecut peste patru decenii şi, de câte ori o întâlnesc pe Doamna respectivă, îmi explică ... ce clătite grozave ştiu eu să fac! Este unul dintre puţinele cazuri în care ... crd ce afirmă o femeie!
Zamfir,
RăspundețiȘtergeredraguta amintirea cu clatitele, mai ales ca ofera si argumentul de a avea încredere în spusele unei femei :)
îti doresc un start bun în noua saptamâna!
Ce sa te faci cu pasiunile! Nu s-ar mai numi asa daca ne-am lasa pagubasi prea usor :) Sunt convinsa ca Helmut ii va da de capat pana la urma.
RăspundețiȘtergerePerseverenţa este mama victoriei.
RăspundețiȘtergereVad ca pasiunea lui pentru bucatarit se imbina perfect cu ingineria. Barvos! Felicitari!
RăspundețiȘtergerehttp://armoniasimturilor.blogspot.com/
Bunicul meu imi facea bomboane din zahar ars cu miez de nuca si erau delicioase :)) nu am mai mincat asa ceva de muulti ani :))
RăspundețiȘtergereHallo Carmen,
RăspundețiȘtergereSfatul meu a fost korrekt.. Eu dacä nu am habar de ceva , tac din gurä si las pe altii care se stiu....
Uite aicia:
http://www.youtube.com/watch?v=4wglOqKCAeA&feature=channel
Alina,
RăspundețiȘtergereprecis, tu-l cunosti cât este de minutios si ambitios! :)
Costea,
RăspundețiȘtergereperfect adevarat! si eu tot asa l-am consolat :)
Minodora,
RăspundețiȘtergere:) asa este, tot la fire, grile si experimente :))
Ninu,
RăspundețiȘtergereîmi închipui ca trebuie sa fi fost grozave!
Jacob, wow!
RăspundețiȘtergereasta e arta! cât de usor pare totul, privind filmul! în realitate...
Pai noi nici nu avem cratita de cupru si...
Dar îi da si Helmut de capat pâna la urma!
Ich habe die Adresse gespeichert, für den nächsten versuch ;) vielen-vielen Dank!
PS: specialist mai mare decât tine nu cunosc, spun asta cu mâna pe inima!
Stradania si intentia conteaza!! Imi pare rau ca n-am fost la ospat,nu sunt pretentioasa,apreciez efortul si dragalasenia gazdei!
RăspundețiȘtergereCu mare drag,
L'Automne
L'Automne,
RăspundețiȘtergere;) te-am asteptat pâna când s-a topit înghetata, apoi am mâncat eu si portia ta :))
Te pup