Ziua parasutistilor

Astazi, România serbeaza Ziua parasutistilor si despre însemnatatea acestei zile am citi un articol foarte interesant aici, la Ica St.O. Victor.
Pentru mine, aceasta zi are o importanta mai aparte, pentru ca tatal meu - astazi ofiter pensionar - a fost parasutist.
Practic, povestea prieteniei mele cu Alina, proprietara blogului "Pauza de ceai" porneste din anii din-naintea nasterii noastre :)) de pe vremea când taticii nosti - prieteni "la catarama", erau elevi la Scoala militara, amândoi sportivi desavârsiti, activi în diverse ramuri: atletism, volei, hambal, schi alpin, judo, înot, parasutism, multipli campioni la Spartachiadele militare. S-au casatorit cam în acelasi timp, sotiile au devenit bune prietene, iar copiii: Florin si Alina, Carmen si Mircea, au devenit deasemenea foarte buni prieteni.
Dupa ce tatal meu a absolvit Facultatea de Educatie Fizica si Sport Bucuresti (motiv pentru care eu sunt nascuta în Bucuresti), am locuit în Buzau, tatal fiind ofiter la unitarea militara de parasutism. Se întâmplau nenumarate accidente, dar parintii mei au învatat sa-si înfrânga teama si sa traiasca zilnic cu riscul.
Înainte sa încep clasa a-I-a, tatal meu s-a transferat la artilerie si a fost mutat la Sibiu, ofiter profesor de educatie fizica si sport. Mai târziu, ca hobby, a antrenat echipa de parasutism civil din Sibiu, însa eu si fratele meu nu am fost niciodata încurajati sa practicam un asemenea sport extrem.
Copil fiind, am participat ca spectator, la diverse parade cu parasutisti si avioane militare si am privit cu respect si deosebita admiratie acrobatiile prezentate. Din pacate nu detin fotografii din acele vremuri, iar parintii, care sunt la 1400 km departare nu stiu sa scanneze o fotografie. De aceea o rog pe Alina sa posteze ceva fotografii cu taticii nostri, sa facem un articol comun, pe aceasta tema. Pâna atunci... Cer Senin, Paraşutiştilor !
UPDATE: 12.06/ora 9: fotografii de la Alina. Cititi neaparat articolul ei!