duminică, 18 august 2013

Verona în lung si-n lat (5)

Pentru rubrica Happy Weekend- tabel înscriere Blind Love (Elly)

Ultima zi în Italia, am rezervat-o pentru a ne plimba prin Verona.
Am parcat masina în imediata apropiere a Podului Victoriei (Ponte della Vittoria) de peste Adige, râul care traverseaza orasul Verona. Nu am stiut cum se numeste acest pod pâna când, dupa-amiaza târziu, dorind sa ajungem pe cel mai scurt drum la masina, ca sa pornim spre casa, am constatat ca drumul este... fara sfârsit! Adige face o bucla mare în zona centrului orasului si noi, am ales din greseala arcul cel mai lung spre pod. Am "marsaluit" mai bine de o ora în arsita soarelui, dar s-a meritat din plin, astfel am vazut mult mai multe decât ne-am propus.

Cladiri superbe cu arhitectura tipica veroneza, balcoane lucrate ca în filigran, cu balustradele pline de flori multicolore, stradute înguste si curti încarcate de flori caracteristice zonei mediteraneene: ficusi uriasi, oleandri parfumati, bougainvillea, kiwi, palmieri si bineînteles chiparosi, înalti si subtiri ca lumânarile.

Când am ajuns la Ponte Pietra - pod construit de romani în secolul 100. î.Ch. - ne-a fost clar ca am gresit drumul... Am oprit o doamna în vârsta, iesita cu câinele la plimbare si am întrebat-o în ce directie este "podul cu statui". Ea ne-a spus zâmbind ca acela este Podul Victoriei (construit în 1928-1931) si cu rabdare ne-a aratat pe harta locul în care ne aflam, pe arcul râului, în punctul diametral opus parcarii noastre. Exista posibilitatea de a ne continua drumul înca o ora pe malul râului sau, sa o luam în directia Piazza delle Erbe si sa trecem pe partea cealalta a bratului râului Adige, în mai putin de douazeci de minute.

Am ales varianta "prin oras"si asa am mai admirat înca o data primăria veche, Torre Dei Lamberti, Casa dei Giudici ("Casa Judecătorilor") și Casa dei Mercanti, cu zidurile terminate în cozi de rândunica - simbolul familiei Scaligeri. Pe partea opusa se ridica Palatul Maffei, decorat cu statui ale zeilor greci si coloana de marmură albă de pe care troneaza leone di San Marco, leul înaripat - simbolul Republicii Veneția. Cel mai vechi monument din piata este fântâna romana "Madonna Verona" datând anul 380. Tot un monument istoric vechi este Capitelul, coloana ridicata în secolul 13 si continând sculpturi în refief cu Fecioara Maria si sfintii Zeno, Petru Martirul și Christopher.

În prima parte a zilei am vizitat Casa di Giulietta, unde dupa parerea mea, exista cea mai mare aglomeratie de turisti pe metrul patrat. Dusi de puhoi pe sub bolta intrarii în curte (pe peretii carora sunt scrise toate numele din lume!) am ajuns lânga statuia Julietei si nu am ratat sa imortalizez secunda când le-am urcat pe Cotofene (mama si tanti Sofi) lânga statuia Julietei - personajul feminin din drama "Romeo si Julieta", piesa cu cel mai mare succes scrisa de Shakespeare, considerata cea mai tipică poveste de dragoste a Renașterii. Veronezii au stiut  sa foloseasca cu multa arta reclama gratuita oferita de Shakespeare, aici existând un muzeu si un punct de vânzare suveniruri, unde toata lumea cumpara simboluri ale dragostei supreme (bineînteles ca si Cotofenele au cumparat cadouri pentru cei dragi de acasa). Apoi am iesit la peretele pe care toata lumea lipeste guma de mestecat (bineînteles ca si ale noastre exista acolo) si grilajul de care se atârna lacatei ai iubirii.

Apoi ne-am îndreptat pasii spre cea mai mare piata din Verona, Piazza Brà - unde troneaza amfiteatrul roman, Arena di Verona*. Ne-am amintit cu placere de seara de opera si ne-am învârtit în jurul pietii, admirând fiecare detaliu al superbelor cladiri. La fiecare colt de starada statuile vii amuza turistii.

Cotofenele mele au donat un banut unui actor ce juca rol de bebelus :))) Imi pare rau ca nu am filmat momentul când le-a strigat cu intonatie hazlie "mamaaaaa" si le-a dat mânutele... Am râs cu lacrimi si ne-am amintit toata ziua faza acesta nostima.
Le-am aratat fântâna oferita cadou veronezilor de catre orasul München cu ocazia parteneriatului (Veroan la rândul lui a daruit orasului München o statuie, copie a Julietei - statuie pe care câteva zile mai târziu, le-am aratat-o mamei si lui tanti Sofi, în plimbarea facuta la München).
Fântâna decorativa este o sfera de granit, pe o parte exista stema Veronei - crucea si coroana, pe partea opusa calugarul - stema Münchenului, iar la mijloc tuguii, ce reprezinta Alpii care despart cele doua orase înfratite.

Am umblat toata ziua, dar mamicile mele nu s-au plâns deloc ca le-ar durea picioarele. Le-am fotografiat peste tot si cu siguranta nu îsi mai amintesc multe din denumirile si micile informatii pe care le-am soptit eu, cunoscute din tururile facute în Verona, în anii precedenti. M-am minunat ca au mai avut putere si au alergat sa le fotografiez si pe treptele Palatului della Gran Guardia Nuova, cladire cunoscuta si sub numele de Palazzo Barbieri, dupa numele arhitectului Giuseppe Barbieri, sub conducerea caruia a fost ridicata monumentala constructie (1836-1848). Drept rasplata, le-am invitat sa servim masa în compania Sophiei Loren ;)) în restaurantul Calice, de lânga zidul cetatii medievale.

Ce ne-a încântat în Verona?! Totu!!! Stradutele, casele îngrijite, fântânile, vegetatia, pasajul pietonal pavat în întregime cu marmura, magazinele cu vitrine luminoase, monumentele, statuile, atlanții, cariatidele, bisericile, veronezii, cațeii veronezilor... Nu exista nici un amanunt neplacut din aceasta excursie!

Ne-a parut rau sa plecam din Verona, dar ne-am bucurat sa ne odihnim picioarele în masina, pe lungul drum spre casa. Cinci ore în care în fata ochilor s-au perindat din nou dealurile îmbracate în vita-de vie, muntii verzi si stâncile golase, vârfurile ascutite ca sulitele si castelele, fortaretele de pe piscuri, padurile de conifere, satele cu case pictate (tipice Alpilor în zona Tirol-Algäu), statiunile montane, autostrazile pe trei si patru benzi (într-un sens si înca 3-4 în celalalt) pe care se zboara, viteza fiind nelimitata! Am ajuns acasa la apus de soare.
Asa s-a încheiat ziua de duminica, 11.08.2013

*) Arena di Verona a avut initial dimensiunea de 152×123 m. Astazi masoara doar 138×109 m si înălțimea este de 24,1 metri. Cele 45 de scari-rânduri pentru auditoriu au aproximativ o înaltime de 45 de centimetri. Amfiteatrul oferă locuri pentru 22.000 de spectatori.
Arena din Verona este după Colosseum din Roma si Arena din Capua - al treilea cel mai mare din amfiteatru antic conservat.

12 comentarii:

  1. Văd că vă plac statuile, casele, magazinele de haine, mâncărurile... până acum atqt știu ;D. Minunate pozele!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. mdaaa... asta e! fiecare, întelege cât poate ;)

      Ștergere
  2. Sunt tare mandra,ca multe imagini le recunosc.Doamne ce frumos!M-as mai duce si eu.Parca, cu cat il vizitezi mai des,cu atat ti-e mai drag,eu asa simt.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ce frumos! ma bucur mult ca ti-am alinat un picut dorul de Verona!

      Ștergere
  3. Carmen, le-ai pregatit mamei tale si lui tanti Sofi o vacanta de exceptie. Totul a fost minunat, si chiar daca virtual, am facut si eu toate aceste vizite. Imi imaginez ce incantare au fost vizitele in fapt.
    Masa in compania Sophiei Loren as fi luat-o si eu :)
    Verona este splendida, este interesant tot ceea ce ai imortalizat. Pot doar sa mai spun ca sunt coplesita, pur si simplu. :)
    Draga Carmen, am ajuns tarziu, am avut o zi complicata azi (defapt ieri). Ma bucur mult ca ai reusit sa postezi la HW.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ma bucur mult ca ne-ai însotit si-ti multumesc pentru gazduire la rubrica ta.
      Sper ca ai depasit complicatiile fara probleme. Iti doresc un strat bun în noua saptamâna, Elly draga! Noapte buna!

      Ștergere
  4. :)) Pentru nativii din zodia Balantei se spune ca drumul drept nu e neaparat si cel mai scurt. Adica, le place sa ocoleasca, sa cantareasca, sa afle. Sigur ca nu e cazul aici (nici nu ma da afara din corp credinta in horoscop) dar nu m-am putut abtine; de fapt, nu am vrut sa ma abtin, pentru ca e haios cum ati procedat si “pierderea” (de timp) s-a dovedit in final a fi un castig - pentru minte si suflet. :)

    Modelele de langa vitrina “intimissimi” sunt acolo pentru casting sau au fost, deja, selectate? Imi place cum ai ales sa le fotografiezi! :)

    RăspundețiȘtergere
  5. Am “analizat” - cat de bine am putut - arhitectura si unele detalii ale zonei. Si comentam despre unele - cum ar fi vechile (si interesantele) capace de canal - ca sunt obiecte care pe la noi n-ar ramane prea mult timp in locul unde le-ar fi montat inaintasii. :(
    Pe o relativ mica suprafata o aglomerare de monumente istorice. Parca ne trag de maneca cei care candva au maturat cu pelerinele lor acele pavaje. Forfota de azi aminteste de cea din vremuri vechi, cand negustorii isi etalau marfurile aduse de cine stie unde...
    Cate detalii despre zona stii! In ceea ce ma priveste trec pe langa cladiri ca vantul! Cand nu sunt cu cineva cum e (si) sora mea, care sta, cerceteaza, isi imagineaza, ia notite sau cumpara pliante... Mi-am mai propus candva sa casc ochii la cladirile vechi de prin orasul natal - unele au cateva detalii arhitectonice deosebite, care nu atrag atentia in mod deosebit, dar care merita sa fie remarcate. Am un sac plin cu “imi propun sa” :)

    RăspundețiȘtergere
  6. Cand a fost in zona, sora mea n-a avut rabdare sa stea la coada si sa vada casa Julietei (cat despre mine... nici nu m-as gandi sa ma apropii de un muzeu etc unde stiu ca trebuie sa stau cu orele la coada pentru a intra, pentru ca nu ma mai pot bucura de ceea ce vad dupa ce obosesc la coada)… Sunt de admirat cei care au aceasta rabdare.
    Exact asa imi zice ea, cand ne uitam la poze, inainte sa citim textul: au stiut italienii sa se foloseasca de reclama facuta de Shakespeare! Si au facut-o foarte bine!
    Pana sa citim textul, vazand “bebelusul”, faceam speculatii: un actor ironizeaza cersetorii sau cersetorii au gasit o forma inedita de a mai lua un ban de la turisti? Acum stim ca e un actor. :)) Faina de tot! Si in gluma, cand striga cineva “mama” cele care sunt mame (in special) reactioneaza prompt - cel putin prima data! :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Frumoasa femeie Sophia Loren! Si eleganta (asa am considerat-o mereu).
    Abia astept sa-mi spuna cotofana mea :) daca i-au placut “molustele” :)
    Ati facut un “tur de forta” cum s-ar spune. Trebuie neaparat sa iau notite cand imi va povesti impresiile! Neaparat!
    Ma crezi ca am obosit doar citind cat ati colindat? Am devenit o lenesa. Cand nu-i musai... stau pe bara dar cand e musai, cu placere. Poate simt astfel pentru ca nu prea mai sunt in tara acei prieteni langa care ne placea sa colindam sau, unii, desi mai sunt pe aici, nu mai au timpul necesar...
    Multumesc pentru minunatele pagini de jurnal.
    Saptamana minunata sa aveti!
    Te imbratisam cu drag!

    P.S. Am ales sa impart textul in mai multe “comentarii” pentru ca aveam mult de... comentat si arata infiorator tot textul in acelasi comentariu! Am si renuntat la unele, pentru ca prea as fi monopolizat spatiul. Ups!

    RăspundețiȘtergere
  8. Superb! N-am vizitat pana acum Verona, dar mi-as dori s-o fac intr-o zi. Doar ca mi-as dori sa nu fie ticsita de turisti, dar nu cred ca am vreo sansa :)).

    RăspundețiȘtergere
  9. Romantic si frumos; chiar ca a fost o zi plina, iar mamicile par a dispune de resurse inepuizabile :) Foarte frumoasa plimbarea pe care ne-ai oferit-o si noua virtual!

    RăspundețiȘtergere