Curcubeul – șoapta culorilor / RIO 27-2025

Curcubeul se naște acolo unde știința atinge miracolul.
Nu este doar un joc al luminii în suspensie, ci o poezie veselă, scrisă între cer și pământ, pe o pânză de aer și speranță.
Fiecare culoare nu e doar o frecvență, ci o vibrație a sufletului – o emoție adormită, o amintire care tresare, o promisiune nerostită, dar simțită.
Curcubeul nu se privește doar cu ochii, ci cu sufletul – cu tot ce am iubit, cu tot ce am pierdut, cu tot ce încă mai visăm.
Roșul arde ca o iubire nerostită, pasională și vie.
Portocaliul e zâmbetul cald al unei dimineți de vară, plin de speranță.
Galbenul dansează ca razele soarelui prin părul cuiva drag.
Verdele e liniștea unei păduri după ploaie, o promisiune de reînnoire.
Albastrul aduce cu el dorul – adânc, infinit, ca marea.
Indigo e taina serii, când gândurile devin mai clare.
Violetul închide curcubeul cu o notă de mister și visare.
Curcubeul apare atunci când lumina se frânge. Tocmai din acea ruptură se naște frumusețea... Poate că și în viață, cele mai limpezi revelații vin abia după ce trecem prin întuneric. Iar când le recunoaștem, înțelegem că speranța n-a fost niciodată pierdută – doar ascunsă, tăcut, în lumină.



Ieri seară, în jurul orei 20, eram în autocar, în drum spre casă, alături de colegii din departament. Ne întorceam din delegație, din Liechtenstein, când am fost surprinși de o scurtă aversă de vară. Ploaia s-a risipit repede, lăsând în urmă un cer care părea pictat. Și atunci, s-a ivit un curcubeu dublu – vibrant, neașteptat, aproape ireal. Am încercat să-l surprind în fotografii, dar viteza autocarului și geamurile ude au făcut totul imposibil.

Fără să vreau, am surprins reflexii interesante, umbre, lumini, contururi a două lumi care se suprapun pentru o poveste... Imaginile nu sunt clare, dar poate că tocmai asta le face speciale – lasă loc imaginației. Poate că adevărata frumusețe nu e în imagine, ci în ce simți când o privești.
Dacă și vouă vă place să surprindeți reflexii în fotografii sau videoclipuri, vă invit ca în fiecare joi să participați aici, la rubrica Reflexii în Oglindă (rubrică preluată de la SoriN). Singura regulă este să publicați, într-un articol pe propriul blog, o fotografie cu reflexii, un videoclip filmat în oglindă sau imagini pe care tocmai le-ați descoperit în „oglindă” – fie ea oglinda ochilor, a apei, a cerului sau chiar oglinda retrovizoare. Apoi, înscrieți articolul aici – în tabel: