Echilibrul fragil, crize și transformări în politica mondială

De câteva zile încerc să concep și să public acest articol. Îl amân pentru că nu îmi place subiectul, dar problematica nu dispare, ci devine de la zi la zi, tot mai încâlcită și complexă. Realitatea și fake-news se combină într-un mod hidos, creând o confuzie generală. Nu vreau să trăiesc într-o astfel de lume!... Dar unde să plec?! Pe ce planetă? Ce ne rămâne de făcut decât să acceptăm realitatea?! Trebuie să căutam mereu surse de încredere și să verificăm informațiile înainte de a le accepta ca adevărate. Trebuie să gândim critic, să analizăm, să comunicăm intre noi deschis și atunci când știm că nu putem influența direct situația, să încearcăm să ne menținem echilibrul emoțional - ajuta mult meditația, sportul sau hobby-urile. 

Implică-te activ dacă simți că poți aduce o schimbare. Dar mai ales implică-te în comunitate sau în proiecte care contează pentru tine. Acceptarea realității nu înseamnă resemnare, ci găsirea unor modalități de a trăi și de a prospera în ciuda provocărilor. Nu trebuie sa închidem ochii... Toți știm ca situația politică actuală în Europa și în lume este marcată de neliniște și neîncredere în guverne, ca parcurgem o perioadă de instabilitate și schimbări semnificative... 

În Statele Unite, Administrația Trump a implementat măsuri drastice, inclusiv demiterea a peste 200.000 de angajați federali, ceea ce a generat proteste și nemulțumiri la nivel național. 

În Ucraina, conflictul continuu cu Rusia și suspendarea ajutorului militar și de informații din partea SUA au creat o noua situație de criză. 

În Italia, prim-ministrul Giorgia Meloni a cerut un summit suplimentar între SUA și națiunile europene pentru a discuta despre diviziunile privind războiul din Ucraina, subliniind nevoia de unitate în fața amenințărilor externe. 

România se confruntă cu o criză politică majoră după anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024 de către instanța supremă, pe baza acuzațiilor de interferență externă. Această decizie a generat nemulțumiri și a amplificat polarizarea politică și socială. În plus, partidele politice proeuropene întâmpină dificultăți în formarea unui guvern stabil. 

Franța se află într-o criză politică și economică după ce guvernul condus de Michel Barnier a fost demis printr-un vot de neîncredere. Președintele Emmanuel Macron se confruntă cu provocări majore în încercarea de a forma un nou guvern și de a stabiliza economia. Încrederea în rândul companiilor și consumatorilor a fost afectată, iar deficitul bugetar rămâne ridicat. 

Spania se confruntă momentan cu inundații severe care au afectat mai multe regiuni, complicând și mai mult situația politică și economică. În plus, protestele masive din Barcelona împotriva prețurilor mari la chirii reflectă nemulțumirea generală a populației. Guvernul spaniol a introdus măsuri de urgență pentru a face față acestor provocări, inclusiv concedii plătite în caz de alertă meteorologică. 

În Germania, alegerile federale din 23 februarie 2025 au adus schimbări majore, cu CDU/CSU câștigând alegerile, dar fiind nevoite să formeze o coaliție complexă pentru a guverna. SPD a înregistrat un rezultat slab, iar ascensiunea AfD a complicat și mai mult peisajul politic. 

Guvernul condus de Olaf Scholz a căzut printr-o combinație de demiteri și pierderea încrederii în coaliția de guvernare. Procedura specifică prin care un guvern poate fi demis în Germania este cunoscută sub numele de "vot de neîncredere constructiv". Aceasta presupune ca Bundestagul să voteze pentru demiterea cancelarului, dar în același timp să aleagă un nou cancelar. În cazul specific al guvernului Scholz, coaliția de guvernare s-a destrămat din cauza neînțelegerilor majore între partidele componente, în special pe teme economice. Scholz l-a demis pe ministrul de Finanțe, Christian Lindner, ceea ce a dus la retragerea FDP din coaliție și, în final, la prăbușirea guvernului.

Alegerile federale din Germania, desfășurate pe 23 februarie 2025, au reprezentat un moment crucial pentru viitorul politic al țării. Competiția pentru funcția de cancelar a fost strânsă, cu patru candidați principali în centrul atenției: Friedrich Merz (CDU), cancelarul demis Olaf Scholz (SPD), Robert Habeck (Verzii) și Alice Weidel (AfD).

Sistemul electoral german, bazat pe un vot mixt, a permis alegătorilor să își exprime preferințele atât pentru un candidat din circumscripția lor, cât și pentru un partid la nivel național. Acest sistem asigură o reprezentare echilibrată și permite partidelor mai mici să obțină locuri în Bundestag, dacă ating pragul de 5% din voturi sau câștigă cel puțin trei mandate directe. 

Prezența la vot a fost una record, de 84%, ceea ce arată un interes crescut al cetățenilor pentru aceste alegeri. 

Formarea unui nou guvern în Germania după alegerile federale din 23 februarie 2025 se confruntă cu câteva provocări și premise importante. Deși CDU/CSU a câștigat alegerile cu 29% din voturi, formarea unei coaliții stabile va necesita negocieri complexe. Friedrich Merz, liderul CDU, a declarat că intenționează să discute cu SPD pentru a forma o coaliție. Liderul CSU, Markus Söder a exclus posibilitatea unei coaliții cu Verzii, ceea ce complică formarea unei majorități stabile. 

În acest context, CDU/CSU și SPD vor trebui să exploreze alte opțiuni pentru a atinge pragul de 50% + 1. În cazul în care un partid sau o coaliție nu atinge această majoritate, este necesară formarea unei coaliții cu alte partide pentru a asigura stabilitatea guvernului. 

Friedrich Merz speră să formeze un guvern până în jurul Paștelui, dar rămâne de văzut cum vor evolua negocierile și dacă se va ajunge la un acord stabil.

Nu stie nimeni când se va potoli Tsunami-ul Politic! 🕊️🏳️☮️ Acum contează ce faci TU!