Gaudeamus igitur, Iuvenes dum sumus (ziua a II-a)

[continuare la Întâlnirea cu colegii de liceu (1)]

[...] În curtea scolii* am remarcat o noua sala de sport cu etaj si... mai departe ne-a luat valul nostalgiilor. Înaintând timid printre grupurile de actuali absolventi ce purtau graduate cap, baloane si esarfe colorate, am început sa descoperim fete cunoscute. Pe unii dintre colegi nu i-am recunoscut imediat, însa "medalionul-fotografie" primit de la comitetul de organizare ne-a scutit de orice confuzie. Fiecare clasa (am fost cinci clase absolvente!), a avut cel putin un coleg inimos care a preluat sarcina de organizator si a investit timp spre a ne tine la curent în legatura cu desfasurarea evenimentului ce are loc la fiecare cinci ani.
Pâna la discursul oficial, pentru care am fost invitati în Sala Festiva "Emil Cioran"(Cioran a fost deasemenea absolvent al liceului nostru, în anul 1928), am avut timp sa ne îmbratisam, sa schimbam ultimile noutati, sa ne cautam simpatiile din timpul liceului, sa facem fotografii. Actualul director al colegiului, fost lazarist - o generatie înainte de a noastra, a rostit câteva cuvinte emotionante, tipice unor astfel de întâlniri, am tinut împreuna un moment de reculegere în amintirea profesorilor si colegilor care s-au stins din viata, apoi în frunte cu profesorii-diriginti ce aveau catalogul sub brat si pe acorduri de "Gaudeamus Igitur" ne-am retras pe clase, în sali de curs sau laborator. A urmat apelul - ca pe vremuri, si fiecare a avut onoarea sa povesteasca pe scurt ce a mai facut în ultimii cinci ani, de la ultima întâlnire. Din clasa mea, nu au raspuns "prezent" decât jumatate din colegii de odinioara. Ne-am bucurat pe rând pentru micile si marile realizari din viata privata sau cariera profesionala a fiecaruia, am mângâiat pupitrele vechi, am privit cu drag tabla mânjita de creta si... ne-am despartit. Dar numai pentru doua ore, pentru ca la ora 15 a început BANCHETUL! :)
Aranjati "la patru ace" si însotiti de parteneri, ne-am prezentat la sala Resturantului Silva, unde am continuat povestile, împletindu-le cu dansul si voia-buna. Ne-am mai demonstrat înca o data ca am ramas tineri si stim sa ne distram, ca prieteniile sunt trainice, ca bucuriile sau necazurile care au trecut peste noi în viata nu ne-au deformat caracterele, ca scoala de pe bancile careia am pornit în lume a format oameni de calitate, ca am fost uniti si asa suntem si acum. Profesorilor le-au râs sufletele!

Vivat academia!
Vivant professores!
Vivat membrum quodlibet,
Vivant membra quaelibet,
Semper sint in flore.

_________________________________________________________

*) Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, înființat în 1692 - este ca vechime, a doua instituție de învățământ din Sibiu (cea mai veche fiind Colegiul Național "Samuel von Brukenthal" care este un liceu cu predare în limba germană). Printre fostii elevi si absolventi, se numara: Gheorghe Lazăr, Miron Cristea, Zaharia Boiu, Valeriu Braniște, Ilie Măcelariu, Ștefan Octavian Iosif, Octavian Smigelschi, Axente Sever, August Treboniu Laurian, Octavian Goga, Aurel Vlaicu, Onisifor Ghibu, Hermann Oberth, Toma Dordea, Aurel Bărglăzan, Emil Cioran, Paul Goma, Virgil Vătășianu, Nicolae Manolescu.

Întâlnirea cu colegii de liceu (1)

Pe parcursul concediului meu în România din mai-iunie'12, ne-am oprit de doua ori la Sibiu, prima data pentru întâlnirea cu colegii de liceu, venind dinspre Brasov si a doua oara, la întoarcerea de pe litoral, respectiv Bucuresti, când am locuit la mama.
La prima sedere, am locui cu prietena mea si sotul acesteia, în casa-de-vacanta a unei alte prietene si foste colege, tocmai pentru a putea trai din plin senzatia întoarcerii în timpul adolescentei.
Oficial, întâlnirea cu absolventii'82 urma sa se desfasoare vineri, 1 iunie 2012, începând cu ora 10 dimineata, în curtea liceului. Noi însa nerabdatoare, am organizat spontan prin apeluri telefonice, o pre-întâlnire în Piata Mare, în dupa-amiaza zilei de 31 mai. Nu au reusit multi sa-si faca timp, dar au venit mai ales aceia cu care urma sa serbam întâlnirea, timp de 4 zile si 4 seri [nu am mai fost în stare sa serbam si noptile ;) asa "ne-am prins" ca nu mai avem chiar 18 ani! ;)]
De dragul nostru s-au oprit ploile si soarele ne-a însotit de-aici înainte, pe tot parcursul concediului.
Am râs si depanat amintiri pâna seara târziu. Ba chiar s-a lansat propunerea, ca daca tot ne aflam la doar câtiva zeci de metri de liceu, ce ar fi sa petrecem toata noaptea si dimineata sa fim primii la întâlnirea oficiala? :))
Dimineata zilei de 1 iunie a fost o zi agitata - am constatat ca nu am poseta asortata la pantofii pe care urma sa-i încalt, taxiul pe care l-am comandat a întârziat, am iesit din casa fara sa bem cafea... Era vineri dar nu 13, asa ca agitatia a avut efect benefic, facându-ne sa uitam emotia cu care paseam spre scoala.
Ne-am lasat sotii pe tersa unei cofetarii pe Bulevardul Balcescu si noi doua am luat coltul pe strada Gh. Lazar, spre liceu. Din afara nu parea nimic schimbat. În curtea scolii însa...

(va urma)