Am început clasa a-I-a alaturi de Simona si Mihaela, Nicoleta ne-a fost colega în clasa paralela. Apoi la liceu, ele trei au fost colege de clasa si eu într-o clasa paralela. Mai departe, Mihaela si Nicoleta au fost colege de facultate, Simona a studiat altceva, eu altceva si drumurile ni s-au despartit...
Nu vreu sa va spun câti zeci de ani au trecut de atunci, pentru ca nu îi simtim! Au trecut ca-n vis! Parca a fost ieri... Noi suntem aceleasi si am ramas prietene. Si pentru ca aici, departe de orasul de bastina, surpriza de a întâlni întâmplator un fost coleg este foarte-foarte redusa, organizam noi din când în când, o mica întâlnite. Cu aceeasi emotie si bucurie ca la fiecare început de an scolar astept si aceasta revedere!
De vreme nu ne pasa! cu atât mai putin de vremuri!
Închei cu o gluma în imagini, care se intituleaza: 1, 2, 3... how quickly the years pass! :)))
E frumos tare sa ai colegi de clasa si peste ani sa continui sa pastrezi legatura cu ei. am si eu o cunostiinta care se intilneste saptamanal cu 2 dintre fostele colege de scoala, merg in weekend-uri impreuna in excursii si au ramas prietene...
RăspundețiȘtergereMi-ar fi placut cred sa merg si eu la scoala si sa am colegi cu care sa ma intilnesc din cind in cind si sa povestim despre fotbal si despre femei :))...
Ninu draga,
RăspundețiȘtergereviata compenseaza cumva...Acum ne ai pe noi, bloggeri! cine îsi putea închipui asa ceva acum 20 de ani?! Faci parte si tu dintr-o generatie norocoasa! ;) Un weekend placut!
Are mare dreptate Carmen, deocamdata Ninu draga, ne ai pe noi alaturi chiar numai cu gandul
RăspundețiȘtergeresi e mare lucru cand cineva iti adreseaza macar un cuvant de incurajare,cat priveste femeile din viata ta privata atunci cand va veni timpul potrivit se vor ivi si ele.
Ma bucur Carmen pentru depanarea amintirilor tale din perioade atat de inocente impreuna cu fostele colege si sper sa uitati de toate grijile cotidiene.
Nu mai pot de ras,Carmean,chiar asa oi arata si eu ca-n poza 3?Neee...eu cre'ca ca-n 1,hahahaha!
RăspundețiȘtergereCarmen,
RăspundețiȘtergeream scris ceva inainte, dar vad ca nu mi-a primit. Reiau, mentionand ca ai un post frumos si inspirat; reiterand, refaceti secvential viata, ii conferiti actualitate retraind clipa prezenta, fapt laudabil pentru emotiile pozitive, mai ales sub vremuri, care dupa poze, se cer , cel putin ponderal, reversate! Am sa te mai vizitez, pentru aceste indemnuri la bucuria vietii,prin reluarea ei inspirat, periodic.Numai bine!
Worldofsolitaire.
Steliana draga,
RăspundețiȘtergeretocmai m-am reîntors, îtâlnirea a fost asa cum m-am asteptat: cu cascade de râsete, cu mâncare buna, cu muzica, plimbari si multe-multe povesti!
Sper ca si weekendul tau a fost agreabil. Te pup
Elisa draga,
RăspundețiȘtergerefaza dintre poza 2 si 3 e fooooooarte lunga! bineînteles ca si eu tot pe aici ma regasesc :))
draga Worldofsolitaire,
RăspundețiȘtergeremultumesc si ma bucur ca-ti place aici la mine! te mai astept, totdeauna cu placere!