Sa va spun ce am patit 😜

In ultimele zece zile, am mers cu masina mai mult de 1500 km, temperaturile sunt zilnic 34-36° (la umbra) si Opel-ul nostru Insignia a cam scos fum dupa drumuri lungi... asa ca bine s-a gândit Helmut sa verifice nivelul uleiului. Era scazut, deci trebuia completat - inainte sa apuce sa ne averizeze vreun senzor! Dar de unde ulei?! In Germania e foarte simplu, daca nu ai magazin de specialitate in apropiere, mergi la orice benzinarie - toate au ulei! In Italia, benzinariile functioneaza in regim auto-service si plata cu card. In cursul saptamânii mai gasesti cate un angajat care incaseaza, dar rar! I-am rugat pe prietenii nostri Diana si Gelu sa se intereseze si sa ne spuna unde putem cumpara ulei in apropiere de statiunea noastra si ei, draguti cum sunt, ne-au trimis imediat o adresa. Luni dimineata imediat ce ne-am trezit, l-am urcat pe Leo in masina - fara lesa, fara ham, ca am zis 12 km drum incolo, 12 inapoi si 5 minute cat cumparam ulei si completam rezervorul, merge si asa! (Leo are pe bancheta din spate o cuseta pentru transport animalute, captusita cu pernute, un lux pentru catei!). Am introdus adresa in navigator si am pornit la drum. Exact 12 km, cât ne au spus prietenii, si am ajuns. O duduie amabila, a cautat pentru noi tipul de ulei potrivit, a gasit (si nici nu a fost scump), am platit si Helmut a si ridicat capota, sa completeze rezervorul. Ei... cum s-a intâmplat, habar nu am, dar lui Helmut i-a sarit din mâna capacul rezervorului si disparut a fost! 😁 Legile lui Murphy... Am cautat peste tot sub capota, in spatele farurilor, in partea de jos intre motor, baterie si rezervoare, vânzatoarea a venit sa caute si ea, ne-am uitat cu "lanternele telefoanelor, am mutat masina... Capacul nu a mai aparut! In masina s-a incalzit, a trebuit sa il scoatem pe Leo la aer, dar saracul, fara lesa... "stai aici, nu te misca!"... Mai mult, Helmut fara ochelari, eu imbracata cu pantaloni albi si tricou alb cautând dopul rezervorului de ulei al unei masini prafuite rau, parcata pe plaja de zece zile!!! O patanie mai penibila nici ca ni se putea intâmpla!!!  

 

Am rugat vânzatoarea sa cheme un service, ca fara capac nu putem pleca. A sunat ea la cateva ateliere si ne-a spus jenata ca aceia nu au timp pentru asa ceva! Clar e bagatela, dar de pornit, nu mai poti porni masina decat poate un kilometru! Uleiul ar fi fost improscat peste motor si pericolul de foc ar fi fost iminent! Deci?! Ce solutie mai ramâne decat sa sunam in Germania la asigurarea noastra!?! Zis si facut. Ne-am inghesuit toti patru - eu, vânzatoarea, Helmut si Leo, in dugheana gen container, sa fim cat de cat feriti de galagia soselei, sa putem sa ne intelegem la telefon cu ADAC-ul. Masinile vâjâiau fara pauza pe lânga noi si interlocutorii ne cereau tot felul de date exacte! Noroc ca tocmai introdusesem adresa in navigator, alfel habar nu aveam unde suntem! In concediu in Italia, pe o stada fierbinte! 😁 Lucratorul de la asigurare ne-a promis ca se intereseaza cum ne poate ajuta si ne suna inapoi. Tja... am astepta mai mult de o ora. Intre timp, ne-am asezat toti trei - eu, Helmut si Leo, ca cersetorii, la umbra, direct pe asfalt. Vânzatoarei i s-a facut mila de noi, ne-a servit cu cate un espresso in paharele de plastic, pentru Leo a adus apa intr-o caserola de aluminiu si... am asteptat! Cândva a sunat telefonul si omologul lucratorului de la asigurarea germana, din Italia, ne-a spus ca ii pare rau, nu a gasit inca nicio solutie, o sa vina cineva sa ne remorcheze. Da, dar masina noastra are schimbator automatic, nu poate fi tractata! Merge doar urcata pe rampa si deplasata! Tja! Trebuie trecut de la "plan B" la "plan C"! Trebuie cautat...sa mai asteptam putin... Intre timp am inteles cum functioneaza benzinariile in Italia, cum e cu auto-service, cum e cu service-ul, am numarat masinile care treceau in sus, apoi masinile care treceau in jos... Tja! La ora 10:45 am primit un SMS ca o masina cu platforma este in drum spre noi si timpul estimat este de 40 minute! La ora 11:20 a aparut masina. Un tânar imbracat in salopeta a coborât sa ne salute. Pâna sa ii explicam noi toata patania pe engleza, a venit vânzatoarea si i-a povestit pe italiana. Tipul a lovit usor caroseria, s-a uitat sub capota, s-a trantit pe trotuar si s-a bagat sub masina, a tras de carcasa, si-a bagat màna intr-un orificiu, julindu-se si... a scos capacul! Am strigat toti "wow"! de zicei ca Arhimede tocmai a descoperit principiul ce-i poarta numele! Evrica! De bucurie ne-am imbratisat toti, vânzatoare, mecanicul si noi 🤗 Am inchis rezervorul de ulei, am semnat raportul pentru asigurare, l-am luat pe Leo in masina, am spus "mille grazie!" si "Arrivederci" si am plecat spre satul nostru de vacanta! La doar 12 km departare...