Cerul era atât de limpede, încât părea că s-ar putea sparge dacă l-aș atinge. Am ieșit pentru o clipă în gerul care mușca din aer, să fac o fotografie. La –11°C, respirația mi-a devenit fum și am simțit că liniștea se sprijinea pe mine. Am ridicat telefonul, am furat o fotografie… Click! O clipă în care luna a părut că se apleacă spre mine, să vadă ce fac… Apoi am fugit înapoi în casă, sub plapuma caldă. Dar lumina lunii a intrat cu mine, lipită de pleoape, ca o urmă care nu se stingea. Obrajii mă înțepau, degetele îmi erau ușor amorțite. M-am cuibărit în pat, dar Luna Lupului nu m-a lăsat să adorm atât de ușor.
M-a ținut trează, mi-a aprins gândurile, mi-a răscolit ritmul. Nu puteam dormi, așa că m-am rezemat de pernă… Am butonat telecomanda televizorului, am trecut prin filme, prin scene care păreau desprinse din altă realitate, prin știri care veneau dintr-o lume în mod cert tot mai nesigură... Orele au curs până spre patru dimineața, iar eu tot trează.
Leo m-a urmărit din coșulețul lui, cu privirea de mic paznic al ordinii nocturne. A ridicat o sprânceană, cu un gest atât de omenesc încât aproape am râs. Parcă îmi spunea, fără cuvinte: «gata, ajunge, hai să dormim odată».
Dar Luna Lupului nu ascultă de câini și nici de oameni. Ea își face loc în gânduri, luminează colțuri pe care le credeai adormite și te ține trează până când cerul începe să se deschidă la răsărit. A fost o veghe involuntară, o fisură de lumină, o noapte vibrând în mine ca un ecou al gândurilor.
Extrem de rar am avut insomnii, poate doar de doua ori. Luna nu ma influenteaza din cate am observat, dar am avut nopti albe inainte sa imi scot fierea. Ma tineau treaza durerile pana spre dimineata, dormeam doua ore si mergeam la munca. Dar sa nu pot adormi pur si simplu, pana intr-atata incat sa ma ridic din pat, cred ca de doua ori mi s-a intamplat. Si intr-adevar sunt nopti in care gandurile scormonesc prin cotloane demult uitate.
RăspundețiȘtergereLa noi a nins toata noaptea, nu s-a vazut luna. Dar frigul vine spre noi, cam in trei zile ajunge si aici.
Pompilia dragă, ce interesant cum fiecare dintre noi reactioneaza sau nu la luna plina sau schimbari meteo puternice. Nici eu nu am fost deloc influentata, în tinerețe si nu înțelegeam deloc când bunica sau colegele mai varstnice spuneau că nu pot dormi la lună plină. Mi se părea o exagerate... Și uite că, încet‑încet, am ajuns să simt pe pielea mea cum mă iau valurile astea de sensibilitate la lumină, la schimbările de vreme, la tot ce se mișcă pe cer.
ȘtergereȘiar de data aceasta, la mine, cred că s‑a amestecat și nebunia știrilor din ultimele zile,l...
La noi a nins, e totul alb incremenit d ger! La aniaza este soare, insa fara putere...
La voi cu ninsoarea trebuie să fi fost o noapte albă în felul ei, chiar fără lună. Să vină frigul blând dar, nu din acela care mușcă. 🤗❄️
Your Wolf Moon reads like a quiet summons, turning frost, silence, and sleeplessness into a single luminous night that lingers long after dawn.
RăspundețiȘtergereThank you. Sometimes these nights seem to write themselves, as if they knew better than we do how to bind the cold to the light and the silence to a kind of gentle wakefulness.
ȘtergereȘi eu sunt nițel lunatic. Chiar am urmărit fazele lunii când am insomnie.
RăspundețiȘtergereDe obicei, stau în pat încercând să adorm. Dar de multe ori mă uit pe fereastră sau mă duc la un calculator sau la telefon și citesc presa, asta îmi alungă gândurile. Când aveam pisică în casă, venea în brațele mele.🙂