sâmbătă, 28 februarie 2015

Croaziera - Epilog

Nu stiu cum s-a întâmplat, dar articolul acesta programat sa apara la jumatatea lunii februarie, a ramas blocat... Asa ca iata, abia astazi voi povesti aventura debarcarii si a drumului cu autocarul spre casa.

Asa cum am scris în articolul precedent referitor la croaziera, dupa ce am închis valizele, am atasat la mânere benzile colorate (pe care stewardul ni le-a lasat în cabina, sub forma de antene ale fluturasului-origami), am scos bagajele pe culoar în fata usii si ne-am dus la culcare, oftând... Urma sa petrecem ultima noapte la bordul acestui minunat vas de croaziera.
Nu stiu daca am visat ceva despre superbele excursii si locurile deosebite pe care le-am vizitat în Marsilia, Barcelona, Palma, Pompei, Pisa si Florenta sau daca am visat despre exceptionalele seri petrecute într-unul din teatrele sau cluburile vaporului, la dans, spectacole sau concerte. Sa visam frumos am fi avut o multime de motive, seara încheiase una din cele mai frumoase vacante. Chiar si vremea ne-a facut un cadou deosebit, oferindu-ne pe parcursul concediului multe zile cu soare si temperaturi blânde - neobisnuit de blânde pentru un mijloc de noiembrie. Am avut noroc! ☺
Tot la noroc ne-am gândit si când am vazut ca am primit bentite rosii pentru valize. Conform ultimului exemplar al Jurnalului de bord, pasagerii cu bentite rosii urmau sa paraseasca vasul la ora 8:30. Ne-am gândit ca pâna la ora 14 când urma sa porneasca autocarul nostru spre casa, avem timp sa vizitam portul Savona si centrul vechi al orasului, însa mai mult si mai mult m-am bucurat pentru ca urma sa o întâlnesc pe Geanina.
Ne-am trezit odihniti si cu gândul sa nu uitam nimic în cabina nici nu am bagat în seama ploaia ce batea în geamuri. Am servit în tihna micul dejun si multumiti ca ne-am încadrat perfect în timp, ne-am prezentat la punctul de întâlnire - Grand Bar Orlov. Urma sa facem parte din primul grup ce cobora în port însa... organizatorii debarcarii au anuntat la microfon ca din cauza furtunii, vasul nu poate ancora. Cerul peste Savona era negru, marea foarte agitata si cu toate ca ne gaseam în port, vasul nu putea sa monteze puntea pentru debarcare. La fiecare sfert de ora ar fi trebuit sa coboare un grup, însa decalajul depasise deja limitele si la un moment dat, la punctele de întâlnire pentru debarcare se adunasera toti turistii - cu benzi rosii, verzi, galbele, albastre, portocalii, violete, bleu...  La ora 10:45 au aparut si cei cu bentite roz. Cu toate acestea nu era haos, atmosfera pe vapor era destinsa. Cardurile all-inclusive functionau înca, asa ca lumea servea cafea, ceai sau soft drink si discutiile erau din ce în ce mai animate. La difuzoare se anunta din timp-în-timp mesajul ca pâna când vremea nu se va stabiliza, capitania portului interzice ancorarea vasului nostru. Comunicatul era citit în toate limbile pamântuli... parca eram pe Arca lui Noe.

Am anuntat-o pe Geanina despre turnura pe care a luat-o programul nostru si cu parere de rau am contramandat întâlnirea. Nici pentru ea nu era vreme buna pentru șofat, furtuna în nordul Italiei capatase proportii de uragan.
Pe la ora 12 s-a ridicat blocada si noi ne-am aflat în primul grup care a coborât în port. Am fost îndrumati spre hala cu valize si atunci am înteles si mai bine cât de folositoare sunt bentitele colorate. Docherii au descarcat valizele din cala vaporului si le-au depus în port, în sala, tinând cont de culori. Conceptul a facilitat identificarea rapida a bagajelor, fiecare turist si-a preluat fara stress valizele si s-a îndreptat spre parcare.

Fusesem anuntati ca autocarul nostru si-a decalat deasemenea programul. Daca de pe vapor am coborât patru ore prea târziu, autocarul urma sa plece cu doua ore mai devreme! Pentru noi oricum nu mai conta, pe o asemenea vreme nu mai putea fi vorba despre vreo excursie. Soferul ne-a spus ca trebuie sa ne îndepartam cât se poate de repede de Italia, pâna ce soselele nu vor fi blocate de tot. Stirile radio pomeneau tot mai des despre inundatii, alunecari de teren, accidente sau întreruperi temporare ale traficului rutier.

Pe masura ce ne-am apropiat de Alpi, cerul plumburiu si ploaia s-au transformat în ninsoare abundenta si sosele alunecoase, acoperite cu zapada, însa soferul nostru s-a dovedit experimentat si am depasit fara probleme toate situatiile dificile. În autocar a fost cald, însotitoarea de bord ne-a servit gustari si bauturi, totul a decurs în cele mai bune conditii. Călătoria noastra s-a încheiat odată cu lăsarea întunericului. În Germania era înca totul verde, toamna frumoasa era pe sfârsite.

Ne-am bucurat ca am ajuns acasa însa... ne-au trebuit câteva zile sa ne obisnuim cu ideea ca în jurul nostru nu mai misuna o armata de stewarzi, ca mâncarea nu ne-o mai serveste nimeni la masa si cardul pentru bauturi nu ne mai foloseste la nimic ☺
Concediul de vis se încheiase si realitatea cu care ne-am confruntat în primele saptamâni nu a fost tocmai blânda...

PS: Toate articolele despre concediul petrecut pe Marea Mediterana si vasul Costa Diadema sunt grupate în postarea "Croaziera de la A la Z"

10 comentarii:

  1. In ciuda peripetiilor de la intoarcere sunt convinsa ca a fost o vacanta de vis. Croaziera cred ca este o experienta interesanta, cu siguranta mi-ar placea sa incerc si eu candva.
    Toate bune Cramen! Pupici si la cat mai multe astfel de vacante speciale!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. niciodata nu mi-am închipuit ca o croaziera poate aduce atâtea experiente minunate! Vacanta pe mare a fost cea mai frumoasa vacanta din câte am petrecut eu pâna în prezent.
      Toate cele bune transmit si eu, multumesc!

      Ștergere
  2. :) De n-ar fi ramas blocata postarea e probabil sa o fi omis. Pentru mine: in tot raul e un bine. :)
    Ideea cu benzile diferit colorate e super faina!
    Pozele sunt superbe! Incerc sa-mi imaginez atmosfera furtunoasa :) si frigul din jurul autocarului in timp ce inauntru era cald si bine. :) E o senzatie... interesanta!
    Frumoasa vacanta ati avut! Inteleg ca reveniti acasa ati avut ceva de lucru in gradina. :)
    Ziua minunata sa va fie! Pupici cu drag!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :) asa este... nimic nu este întâmplator! Mi-a parut rau doar ca nu m-am întâlnit cu Geanina, însa... n-au intrat zilele în sac :)
      Chiar speciale sunt senzatiile date de confort, în momente de vreme urâta!
      Am adunat pe timpul acestei vacante, amintiri ce ma vor insotii viata întreaga. Sper sa nu fie ultima croaziera pe care am facut-o, însa stii cum se spune, prima data nu se uita niciodata! ;)
      pupici si imbratisari de la noi ♥

      Ștergere
  3. Chiar şi sfârşitul croazierei va rămâne de neuitat. Dacă totul ar fi fost ok, ar fi trecut neobservat, aşa însă... :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. natura este de neînfrânt, chiar si atunci când ne lasa sa credem contrariul ;)

      Ștergere
  4. M-ai tinut cu sufletul la gura si in aceasta ultima postare a croazierei! Cate peripetii, cate experiente noi si inca odata organizarea impecabila care-a prevazut totul, chiar si schimbarea meteo! La sfarsit m-a amuzat tare comentariul tau legat de armata de stewarzi evaporati odata cu sosirea acasa...Multumesc si iti doresc din suflet sa nu te opresti la aceasta prima croaziera...

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. spre norocul nostru furtuna ne-a surprins la târm si nimeni nu s-a simtit în pericol. Orice s-ar fi întâmplat cu vaporul, stiam ca nu exista niciun motiv de panica. Cu siguranta gândurile sunt cu totul altele, atunci când traversezi marea. Am fost scutiti de a trai o asemenea experienta. Chiar si drumul pe autostrada ne-a scutit de orice experienta neplacuta :) am avut noroc.
      Pup draga mea si iti multumesc pentru urare. Croaziera mi-a dezvaluit un alt mod de a petrece concedii, incomparabil mai frumos ca oricare alt concediu petrecut pâna acum, de aceea imi doresc cu adevarat sa urmeze si alte vacante asemanatoare.

      Ștergere
  5. adevarul ca vremea aia de atunci prapad a facut in Liguria! imi amintesc ca in dimineata aia m-am dus la market. cand am plecat ploua normal iar cand am iesit de la market parcarea era inundata iar apa era la intrarea in magazin....
    am trecut prin apa si m-am urcat in masina iar in drumul spre casa strada era inundata si pluteau tot felul de busteni si mizerii cazute de pe dealuri....toate astea intr-un timp atat de scurt! :)
    scumpo , nu a fost sa ne vedem dar nu e timpul pierdut, nu? :))
    te pup!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. dupa atâtea zile cu soare, ne-a fost greu sa constatam ca vremea buna s-a dus... Nu am vizitat nici Genova, nici Savona, un motiv în plus de a reveni. Sunt sigura ca într-o zi drumurile noastre se vor intâlni, fie ca vei veni tu în vizita în Bavaria, fie ca vom veni noi în Liguria. Te pup

      Ștergere