vineri, 19 septembrie 2014

O zi cu surprize

Ieri, pentru ca am avut o zi deosebit de grea la serviciu, l-am rugat pe Helmut când vine sa ma ia de la birou sa aduca gentile pentru fitness, pentru ca dupa orele de program sa mergem direct la club, sa ne debarasam de stress. Dupa doua ore de sport si trei sferturi de ora de sauna, ne-am simtit atât de bine si de relaxati încât am hotarât sa nu mergem înca acasa ci sa mai ramânem în oras.
Am consultat un app pe telefonul mobil - ca doar epoca în care traim ☺ ne permite asa ceva, si am descoperit ca în mai putin de jumatate de ora începe un concert de ukulele! Locatia nu îmi spunea nimic - Soho Stage?! Strada Ludwig o stiam, fiind una importanta în cartierul teatrelor... Dar oare mai erau bilete?! Am sunat-o pe Raluca (întoarsa proaspat din vacanta) sa aflam ce stie ea, însa ca si noi, nu stia nimic în legatura cu acest concert. I-am propus sa ne însoteasca, asa ca ne-am întâlnit la numarul 34 pe strada Ludwig si acolo am descoperit un club underground, cu impresionant program de spectacole ce promoveaza genul alternativ. Sala în care am intrat are scena si bar si ofera locuri pentru doar 30 spectatori. O atmosfera speciala, intima, placuta. Spectatorii? Între adolescenti si bunici, toate categoriile de vârsta! Despre protagonistii serii - Grupul Coconami, deasemenea nu auzisem nimic, asa ca am asteptat...

Pâna când a început spectacolul, ne-am comandat câte un long-drink, am cercetat peretii salii si am descoperit câteva fotografii din care am înteles legatura cu numele clubului! Soho Stage - aminteste de cartierul londonez Soho, un centru multicultural atât pentru bogati cât si pentru saraci, o zona în care industria, comerțul, cultura și divertismentul se îmbina perfect. Din Soho Square a izvorât jazzul în UK, tot aici s-a dezvoltat cultura Beatnik si s-a nascut generatia Beat. Primul club de rock din Europa - The 2i's Coffee Bar, a fost aici, în Soho Square. La sfârsitul anilor'50, în cluburile din acest cartier au concertat Eric Clapton, Brian JonesBeatles, Elton John, Queen, David Bowie, Jimi Hendrix, Rolling Stones, Donovan si alte nume sonore ale rockului mondial.
Din posterul spectacolului am ghicit ca membrii grupului sunt japonezi, dar ca solista vorbeste germana cu accent bavarez, nu ne-am asteptat! ☺Grupul Coconami - întemeiat în anul 2006, este compus din Nami și Miyaji - doi japonezi care traiesc de peste zece ani în München. Nami, a studiat muzica clasica în Japonia si a venit la München sa lucreze ca muzicoterapeut. Are o voce superba, o dictie impecabila, cânta la ukulele, clavieta, clopote și Kalimba. Miyaji, a absolvit facultatea de inginerie, dar în München s-a recalificat ca brutar, meserie pe care o practica pentru a se întretine. În timpul liber, îsi manifesta pasiunea pentru muzica, mânuind cu maiestie chitara, ukulele, washboard, cât si flautul nazal. Grupul Coconami a editat noua albume si concerteaza de preferinta în cluburi, unde simte publicul aproape, unde atmosfera este prieteneasca si dialogul între artisti si spectatori se înfiripeaza în mod natural.
Cei doi nipono-bavarezi ne-au oferit un concert deosebit, o dovada certa a sincretismului ca fenomen cultural. Virtuozitatea instrumentistilor a fost completata pe scena de materialitatea lor, de capacitatea artistilor de a îmbina mimica fetei cu mecanica degetelor. Atmosfera din club a fost caldă şi boemă si acustica salii de calitate.

Experienta traita ne-a deschis gustul pentru acest gen de spectacole nonconformiste. Am luat programul editat al clubului si ne-am promis sa revenim.
Cu toate ca ajuns în pat dupa ora douasprezece noaptea, asatzi am fost punctuala la serviciu si problemele profesionale le-am tratat mult mai degajat ca ieri! ☺

14 comentarii:

  1. Plăcute surprize :)
    Foarte frumos articolul. Ca de fiecare dată multe informaţii noi. Mulţumesc, Carmen.
    Un weekend minunat! pupici

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. am avut parte de surprize placute si descoperiri interesante :)
      te pup draga mea. Un sfârsit de saptamâna cât mai tihnit!

      Ștergere
  2. O după-amiază perfectă după o zi grea la serviciu! !

    RăspundețiȘtergere
  3. Deci nu inteleg cum te mai trezesti a doua zi, daca ziua precedenta obosita fiind ai mai plecat si in alta parte. Cand am zile grele ma duc acasa mananc si dorm ca porcu, ca sa fiu fresh a doua zi.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. De obicei ignor comentariile nesemntate, însa astazi fac exceptie ;))) Cauza pentru care nu poti sa întelegi este faptul ca tu nu poti sa faci diferenta între oboseala psihica si oboseala fizica :))

      Ștergere
  4. ohh, tare rau imi pare ca lucrezi in w-end, stiu cum e :(
    dar seara trecuta chiar a fost de exceptie si inteleg ca ti-ai incarcat bateriile detasandu-te de stresul zilnic intr-un mod neconformist :)
    cu siguranta mi-ar fi placut locul acela iar combinatia intre jponezi, acest tip de muzica si tara in care se desfasoara "actiunea" mi se pare cea mai buna dovada ca rasele ju conteaza daca oamenii sunt oameni si gasesc sa (ne)arate ce pot face mai frumos...
    si noi am avut o seara interesanta, stiu ca o sa treci si o sa citesti si chiar ma gandeam aseara ca ti-ar fi placut sa fi fost acolo ca sa "tocam" ce am vazut pe ecran :)
    in sseara asta o sa iesim sa vedem ce se intampla prin oras pentru ca Bucurestiul aniverseaza 555 de ani de atestare documentara...o sa povestesc :)
    sper ca la ora asta deja ziua ta de munca s-a terminat, asa ca iti doresc un w-end relaxant, atat cat a mai ramas din el...
    te pupacesc, draga mea draga! :*

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. draga mea draga, nu lucrez in weekend ;) Articolul scris vineri, se refera la ziua de joi :)))
      Stiu ca avem gusturi comune si nu ma îndoiesc ca orice loc care iti place tie, imi este si mie pe plac - si viceversa. Mare mare pacat ca locuim atât de departe una de cealalta! Mi-ar fi placut sa ne plimbam impreuna prin Bucurestiul în sarbatoare!
      Un weekend minunat, draga mea draga! pupici ;-*

      Ștergere
    2. asa e, era vorba de joi, acum am vazut ca incepi articolul spunand "ieri..." :))
      cand spun ca sunt mereu cu capul in nori, stiu eu ce spun :))
      da, ar fi fost tare tare frumos, mai ales ca e o vreme tare placuta, nu e foarte cald si in oras se intampla tot felul de lucruri interesante...
      oricum si tu esti in plina sarbatoare asa ca...sa ne bucuram de toamna!
      te pupacesc! :*

      Ștergere
    3. :)) esti o draguta si te plac asa cum esti, cu capul în nori sau cu picioarele pe pamânit, egal! :))
      pupici :-*

      Ștergere
  5. Sportul dar si atmosfera placuta din timpul liber te incarca pozitiv pentru o noua zi de munca, va admir! Chiar daca varsta spune altceva noi ne miscam mai greu.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Noi suntem relativ activi, e drept. Si tineri nu mai ssuntem 🤗 dar ne simtim bine

      Ștergere
  6. Ce experienta interesanta <3!!
    Ahhh povestea ta mi-a amintit ca acum sa tot fie 10 ani erau in oras la noi, dar si prin Bucuresti indieni (nativi americani) care concertau chiar pe strada (in centru deobicei) si aveau si albume la ei (le puteai cumpara direct).
    Ma intreb daca or mai fi acum... sau au plecat.

    Pupic

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Di pe la noi umbla muzicanti de strada, dar nu au voie sa cabtr in oras decat daca le emite primaria un atest. Si locurile unde canta le sunt exact indicate... cd uri nu au voie sa vanda. Intotdeauna le dau bani, ca imi place atmosfera in oras cu muzica.
      Te pup si eu

      Ștergere