marți, 3 septembrie 2013

Hai cu noi, prin München (4) - Simboluri si legende

Turnul central al Primariei Noi (Neues Rathaus) din München, poarta la fiecare nivel, emblema orasului. Tânarul calugar - das Münchner Kindl, învasmântat în mantia neagra, e încaltat cu pantofi rosii si are mâinile desfacute în semnul crucii - mâna dreapta în semnul binecuvântarii iar în mâna stânga tine o carte, care se presupune ca este ori Biblia, ori Legislatia Bavariei. Aceasta prima stema, conceputa de pictorul Kaspar Braun în anul 1847, este regasita pe tot ce vrea sa indice ca apartine Münchenului. Nu doar pe steaguri, insigne si pe carti postale, ci si pe vagoane de tramvai, pe capace de canal, pe pahare de bere si bineînteles aici, în centrul Münchenului, pe grilajul portii de la intrarea în primarie.
Grafica de astazi a stemei oficiale München a fost conceputa de Eduard Ege, în anul 1945.

Deasupra balcoanelor oficiale din acest turn, se afla ceasul cu clopote si figuri miscatoare, care a batut pentru prima oara în anul 1908. "Das Rathaus-Glockenspiel" reprezinta un punct de atracție turistică si concertul carilonului poare fi ascultat si admirat zilnic la orele 11, 12 și 17.
Cel mai mic clopot are un diametru de 18 cm. si cântareste 10 kg., cel mai mare are un diametru de 125 cm. si cântareste 1300 kg. si împreuna, cele 43 de clopote cântaresc 7 tone. Este al cincilea mare ceas cu clopote din Europa.


Cele 32 figuri care danseaza pe doua etaje, reprezinta îmbinarea dintre istorie si legendele Münchenului. La primul etaj, dogarii executa dansul legendar prin care Münchenul s-a eliberat de ciuma*, apoi miscarea figurilor este preluata de etajul superior, prin turnirul cavalerilor ce aminteste de anul 1568 când Ducele Wilhelms V. a serbat casatoria cu Renata de Lorraine, chiar aici, în piata Marienplatz.
Ceasul bate ultima data la ora 21 si atunci, tabloul figurilor miscatoare este cu totul si cu totul altul. Melodia dureaza doar doua minute si începe când se aprinde lumina în camera paznicului de noapte. Acesta apare însotit de câinele sau si poarta o halebarda, cornul si lampa - model inspirat din opera lui Richard Wagner "Maeștrii cântăreți din Nürnberg". Dupa o scurta pauza, se aude intonat cântecul de leagan - Wiegenlied (Guten Abend, gut’ Nacht), compus de Johannes Brahms. Das Münchner Kindl- calugarul, se deplaseaza urmat fiind de Îngerul Pacii. Când turul este complet, în turn se stinge lumina. Este semn ca paznicul de noapte si-a facut rondul si îngerii pazitori au condus calugarul Kindl în dormitor - peste München domneste pacea si linistea, este pentru fiecare vremea de mers la culcare (nu am vazut personal acest mic spectacol, ci doar am citit despre el).

*) Turnul din partea de sud-vest a cladirii primariei, se numeste Wurmeck - Coltul dragonului. Turnul este constrit usor în afara fatadei si are un balcon peste care sta agatat un sarpe hidos, cu aripi si picioare scurte terminate în ghiare puternice. O legenda spune ca din acest loc a iesit din pamânt un dragon care a raspândit în München ciuma - "moartea neagra" care în 1515-1517 a decimat populatia. Si se mai spune ca orice voinic care si-a încercat puterile cu el, a fost rapus.
Dupa o lunga perioada de agonie, un tânar dogar a iesit în strada si a început sa danseze. Exemplul lui a fost luat de colegii de breasla, care au încurajat lumea sa-si paraseasca locuintele pentru a începe o viata noua dupa lunga perioada de ciuma. Astfel, dragonul a fost învins prin puterea localnicilor!

8 comentarii:

  1. Dada! Imi amintesc acel calugar, pe capacul unui canal (intr-o foto postata de tine am vazut) – imi zisesem ca in RO n-ar rezista prea mult fara paznic inarmat, dar chiar si asa… :( certitudine n-am avea ca ar ramane capacul.
    Acum am vazut ce-mi explicase mami! Am urmarit filmuletul cu zambetul pana la urechi! Imi aminteste si de acele casete muzicale care erau foarte la moda (si) in RO dar – mai ales – imi aminteste de acel carusel care nu lipsea dintre jucariile copiilor! :) Dar care nu avea legatura cu aceste figurine!

    Ingerul Pacii sa vegheze asupra tuturor! Citind despre cum se stinge lumina la terminarea turului si dupa ce s-a constata ca totul e in regula, parca-parca imi vine mos Ene pe la gene! Dar fuge repede mos Ene pentru ca deschid ochii larg asupra dragonului! Imi place “aruncatorul de flacari” :)
    E foarte frumos atunci cand oameni stiu sa pretuiasca (si sa pastreze) ceea ce au “mostenit”.
    Zile fericite sa ai! Pupici cu drag!

    RăspundețiȘtergere
  2. Cred că am fost de vreo 3 ori în München. E frumos oraşul, merită vizitat, dar cam scump :D

    RăspundețiȘtergere
  3. Ceva de vis! Sunt tare simpatice figurinele... îmi închipui cum sunt când se mișcă! :) Îmi place și dragonul și îngerul și... hei! unde-i paznicu'? l-ai uitat?! Glumeam doar! ;)
    E chiar un oraș frumos!

    RăspundețiȘtergere
  4. un spectacol de plimbare! :)
    am auzit multe povesti despre acest oras! vis!:)
    sa ai o zi faina, Carmen!

    RăspundețiȘtergere
  5. Cinste autoritatilor locale care se ocupa de intretinerea cladirilor vechi! Arhitectura e superba.

    RăspundețiȘtergere
  6. Splendida cladire! Nu inceteaza sa ma uimeasca.
    Frumoasa si legenda dragonului. Si dragonul...o pata de culoare.
    O noapte buna, Carmen!

    RăspundețiȘtergere
  7. Imi plac mult dansatorii, ideea in sine si aspectul final pe care l-a capatat cladirea. Oare de ce ai nostri nu sunt in stare sa creeze lucruri la fel de dragute si interesante?

    RăspundețiȘtergere
  8. Frumoase legende, atragatoare simboluri, arata aplecarea spre frumos a münchenezilor din timpuri vechi si pana astazi.
    Foarte reusite fotografii, ne-ai redat perfect atmosfera. Multumiri, Carmen !

    RăspundețiȘtergere