joi, 1 august 2013

Canionul Imbros (Creta 12)


Pentru a iesi din monotonia zileor de plaja, am hotarât sa ne înscriem în excursie în Muntii Albi - Lefka Ori, pentru a strabate canionul Imbros. Lefka Ori se afla în partea de sud-vest a insulei si este cel mai mare masiv muntos de pe Creta (vârful cel mai înalt al masivului este "Pachnes" - 2.454 m). Zona este în mare parte arida, fiind una din putinele regiuni de desert din Europa. Muntii sunt traversati de numeroase defilee, dintre care cel mai lung este defileul Samaria (17 km.).
Al doilea ca lungime este canionul Imbros, la fel de pitoresc ca vestitul Samaria, însa mult mai usor de parcurs. Acest canion taie o vale adânca începând din satul Imbros si pâna în satul Chora Sfakia, pierzându-se usor pe plaja nisipoasa a Marii Libiene.
Numele Imbros este dat - conform unei legende - de catre doi frati, dupa numele insulei Imbros (Turcia,Gökçeada) de pe care au fost alungati. Ajunsi pe insula Creta, au fondat un sat pe locul unde s-au stabilit, numindu-l Imbros.

Înainte de a fi construita soseaua spre Chora Skafia, defileul Imbros a fost principalul drum de transport de pe coasta de nord - Chania, în provincia Skafia, pe coasta de sud a insulei. Canionul are o lungime de 8 kilometri si diferenta de altitudine este de apriximativ 650 metri. Nu poate fi parcurs cu automobilul, dar pentru a-l strabate cu piciorul, este necesara încaltaminte adecvata pentru pietris, grohotis. Noi nu am fost pregatiti în geamantane decât cu pantofi usori, sandale si slapi, asa încât din ce am avut am ales încaltamintea cea mai stabila, cu talpa cât de cât groasa. Dupa excursie, balerinii mei verzi erau dezlipiti si foarte juliti, asa încât a trebuit sa îi arunc.
Chiar daca am fost cincizeci de persoane în autocar, drumetia nu s-a facut în coloana, ci am fost total independenti unul de altul, rar ne-am întâlnit pe traseu. Dupa ce am cumparat bilete la intrarea în canion, am stabilit sa ne întâlnim peste patru ore la capatul opus, pe terasa restaurantului din sat, însa trei ore ar fi fost suficinete pentru o excursie lejera, cu pauze pentru fotografiat si picknick.
Taxa de intrare în defileu este simbolica - 2 euro de persoana. La jumatatea traseului se face un control al biletelor si deasemenea la iesirea din chei, pentru a elimina cazurile de turisti rataciti sau de a actiona imediat în cazul unui eventual accident.

În prima jumatate de ora, drumul coboara lin în canion si poateca serpuieste când mai îngusta, când mai lata. Canionul strapunge muntele pe un traseu stâncos, cu urcusuri si coborâsuri, cu coridoare spectaculoase pavate cu pietris alb, sclipind în soarele puternic al verii. La fiecare pas este ceva de admirat. Poate radacinile unui maslin batrân, un cactus înfipt magic pe o piatra seaca, o floare delicata rasarita din grohotis, un fluture sau înregul tablou, format din peretii de stânca taiati parca de fierastrau.

Soarele arzator si vânticelul abia perceptibil, contribuie deasemenea la îngreunarea drumetiei, dându-ti cumva senzatia ca esti explorator si primul descoperitor al salbaticiei ce te înconjoara. Uscaciunea este evidentiata prin vegetatia tipica: ciulini, cactusi si chiparosi cretani - rotunzi si scunzi, nicidecum înalti si subtiri ca lumânarile. Cimbrul salbatec creste lemnos, având flori parfumate puternic si aspect de tufis înalt. Florile de arum sunt trecute, dar fructele în ciorchini portocalii, confera peisajul uscat pete vesele de culoare.

Spre jumatate, defileul devine tot mai îngust, pâna când cu bratele desfacute, reusesti sa atingi cu vârful degetelor peretii de o parte si de cealalta a drumului. Privind impresionat în sus, încerci sa calculezi ce forta a trebuit sa aiba apa care si-a sapat drumul aici, dar... nu reusesti, este imposibil! Natura este cel mai mare mister, a fost si ramâne artistul desavârsit!

Te gasesti în cea mai îngusta si mai spectaculoasa portiune a canionului. Zidurile înalte de piatra au înaltime de peste 300 metri. Ecoul multiplica zgomotul pasilor si fascinatia reliefului este maxima. Straturile sedimentare sunt clar de observat, dispuse în diverse nuante, atât orizontal, cât si vertical. Ici colo, câte un chiparos matur îsi etaleaza radacinile peste roci, oferind celor cu imaginatie bogata, forme spectaculoae. Soimii si vulturii planeaza deasupra canionului, cautând sopârle sau greieri, stolurile de stancute se rotesc ca un vârtej de fum si din fiecare tufis tipa cicadele. Frumusetea peisajului îndeamna la visare.

Partea de sud a defileului este mult mai uscata. Soarele dogoritor îti urmareste fiecare pas, nu ai unde sa te ascunzi, nu exista niciun copac. Prundis fiind cât vezi cu ochii, fiecare trecator îsi încearca pentru câteva minute talentul în a face un Cairn (man-made pile), asezând pietre în turnulete perfect echilibrate.
Defileul se termina în Komytades si daca nu faci parte dintr-un grup organizar, trebuie sa te întorci pe traseu la locul în care ai parcat masina.

Noi însa, asa cum ne-am înteles cu grupul nostru, ne-am întâlnit mai întâi pe terasa restaurantului Imbros, unde am baut o bere binemeritata. Apoi, autocarul ne-a lasat direct pe plaja Frangokastello, unde urmatoarele doua ore le-am petrecut la baie în Marea Libiei.
Castelul da un farmec în plus plajei salbatice si legenda locului este impresionanta. De-a lungul istoriei, defileul Imbros a fost folosit de localnici ca refugiu în timpul disputelor cu diversele puteri de ocupatie - Creta fiind o lunga perioada de timp provoncie venetiana si mai apoi otomana.
In fata castelului exista un monument închinat luptatorilor sfakios pentru independenta Cretei de sub ocupatia otomana. Se spune ca sufletele celor cazuti în lupta împotriva ocupatiei otomane din 17 mai 1828, se întorc în fiecare an la castel. Într-adevar, de pe plaja Frangokastello, la mijlocul lunii mai si timp de câteva zile se observa desupra marii, umbre care pot fi asemuite cu calareti. Este un fenomen meteorologic special, un Fata Morgana - numit Drosoulites, în traducere "roua umbrelor"...

Pingback participantilor la Miercurea fara cuvinte (31 /2013): Tu1074, Iustina, 61 SLOWAHOLIC, Steliana, Just Words, Ana, Ninu Ninulescu,Axlandra, Silvia, Alexandra Ali, 13angi, Leovi, DANI, C.L.M., Cupcake, Irina, Spes, Daurel, Irina Cristina, addicted, freshblog, CălinH, KARMAPOLICE, Kadia, Iulia Radu, nima, dordefemeie, Lumea lui Alexandru, Cristi, Nymphetamine, claudia, Calarasi,*ELENA*, Anastasia, Prepelita pe radiator, Vata de zahar, MARIA, Petala Calatoare, Mihaela Dămăceanu, Blind Love (Elly), rocs M, Liviu Bimbea, carmen elena, timpul din afara timpului, Leovi, fosile, Rux (copilarim), Larisa, Patrick, geanina, Copilul in oras, Sorin, Iulisa, Tudor Enea

18 comentarii:

  1. Sunt in excursie cu tine, cu fiecare postare si ma minunez cata informatie ai adunat, parca ai fi calatorit un an intreg in Creta...Multumesc!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Cu toate ca mi-as dori sa locuiesc pe Creta, cine stie daca voi mai ajunge vreodata pe insula?!... Asa ca, ce-am vazut, e bun vazut :-D
      Ma bucur ca m-ai insotit si ca ti-a placut drumetia! ;-)

      Ștergere
  2. O zi fantastica!
    Traseul mi se pare absolut superb....
    Multumesc frumos de excursie...;)
    Pop!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Asa a si fost, o excursie superba! Traseul din canionul Samaria este cava mai interesant, insa un mars de 17 km in toiul verii, cu 35°C la umbra nu m-a ispitit. Am preferat Imbros pentru ca este mai scurt. A fost alegerea perfecta ;-)
      O zi faina. pup

      Ștergere
  3. Wow! Chiar interesant! Multe amintiri mai ai din vacanță... :D

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :-) a fost o vacanta normala de 15 zile! Am cautat sa vedem cat mai multe si nu am lancezit nicio ora in camera de hotel ;)

      Ștergere
    2. Nici măcar între 13 și 17? Noi mergeam la baie dimineața și seara, între orele amintite ne stropeam cu sticle cu apă și cu furtunul, iar seara ne plimbam în apropierea vilei la care stăteam sau vorbeam/ne jucam cu niște greci cu care ne-am împrietenit anul trecut. Mi s-ar fi părut prea obositor să vizitez atâtea obiective... dar sunt fel și fel de oameni. Chiar o fată care a fost cu noi zicea că ea a vrea să meargă și alt undeva (venea pentru a doua oară în același loc, iar noi a treia, dar pe mine nu m-ar deranja dacă ma merge tot acolo și la anul), deoarece nuar dori să viziteze locuri noi.
      Acum mi-aș face bagajele și m-aș duce din nou la mare...

      Ștergere
  4. Cate povesti frumoase are Creta si ce frumos ni le spui tu! Mi-ar placea sa o vizitez si eu!
    Numai bine!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Draga Vulpito calatoare, cuvintele tale le-am simtit calde si sincere si mare bucurie mi-au facut! Iti multumesc!

      Ștergere
  5. Sărut mâna Carmen și bine te-am regăsit!

    Frumoase locuri ne-ai arătat și astăzi. Ai adunat un adevărat ”sac” de impresii și amintiri frumoase. Și ce fain ni le împărtășești și nouă...

    Îți doresc o zi minunată! :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Bine ai revenit, Alex draga! Gata concediul?!
      printesuca voastra a petrecut prima ei vacanta :) precis se bucura acum sa-si regaseasca jucariile, acasa. Abia astept sa ne povestesti cum a fost!
      O zi frumoasa va doresc si eu, voua!:)

      Ștergere
    2. Prinţesuca s-a simţit ca o... răţuşcă în apa mării. Voi povesti, negreşit, despre aceste momente minunate!
      O duminică frumoasă, dragă Carmen! :-)

      Ștergere
  6. Frumoase si multe fotografii. Nici nu am stiut cum sa-mi impart atentia intre povestirea facuta din cuvinte si cea facuta din fotografii. Felicitari !
    Si eu sunt adepta ideii sa vad cat mai multe cand ajung intr-un loc, pe principiul ca nu se stie daca voi mai ajunge vreodata acolo. Culmea e ca in unele, care mi-au placut mai mult, am ajuns si a treia oara !
    Seara placuta, Carmen !

    RăspundețiȘtergere
  7. Ce ne povestesti,cum ne povestesti,imagini despre locurile respective, m-ai cucerit definitiv. si iremediabil.Esti supertalentata.Eu, chiar de-as fi fost alaturi ,nu as fi vazut cu ochii mei,cum vad prin ai tai atatea frumuseti.Am ajuns la zi cu cititul,ramasesem in urma.As vrea sa pot vedea fiecare fotografie din colajele postate, in format mare si nu stiu daca se poate cumva.Oricum ma uit de multe ori,nu trec in viteza sa nu pierd ceva.O seara minunata ca tine,draga mea! (nu e lugu,lugu...)

    RăspundețiȘtergere
  8. Imagini frumoase si o istorisire pe masura! Ati vazut o multime de locuri memorabile, ati observat multe fenomene naturale si ma bucur ca ni le impartasesti. E o experienta placuta fiindca am ocazia de a vedea in imagini si povesti detaliate locuri pe unde poate ca pasii mei nu vor ajunge vreodata. Multumiri, draga Carmen! :)

    RăspundețiȘtergere
  9. Am fost şi eu în drumeţie alături de tine, dar fără oboseală şi căldură! :)

    RăspundețiȘtergere