duminică, 24 martie 2013

Întâlnirea (III)

[partea I] [ partea II]
Era ultima zi în care se putea decide asupra tarii în care urma sa efectueze anul de practica. Fara sa aiba habar de ce, a ales Ghana, exact asa cum habar nu avea unde anume în Africa se situeaza aceasta tara. Acum se pregatea sa comunice doamnei Clara hotarârea spontana pe care a luat-o.
A sunat la usa ca de obicei, putin înainte de ora cinci. Tot ca de obicei, a deschis menajera care l-a poftit în vestibul. Ramas singur, s-a îndreptat direct spre fotografia care o prezenta pe doamna Clara, pe când aceasta înca nu împlinise treizeci de ani. Se întreba pentru a mia oara, care sa fie oare misterul acestui tablou?! Capul era usor înclinat spre fața, într-un gest fermecator de sfiiciune si ochii mari, minunati, adânci, priveau melancolici de sub genele dese. Buzele erau arcuite într-un zâmbet dulce, abia perceptibil, nasul fin se unea cu linia sprâncenelor ce se arcuiau usor spre fruntea înalta. Obrazul de un oval perfect era încadrat de părul bogat, închis la culoare, prins într-o coafura înaltă si simpla, lasând câtiva cârlionti sa cada natural spre gâtul suplu si gratios... Totul îl fascina si pentru prima data a recunoscut în gând ca era îndragostit de chipul acesta luminos.
Se auzeau pasi dinspre salon si astepta sa apara ca de obicei menajera, care sa-l anunte ca doamna îl asteapta. În fata lui aparu însa... doamna Clara, cea din fotografie. Crezând ca imaginatia îi joaca o festa, a scuturat din cap si si-a frecat scurt ochii. Mirajul însa nu s-a risipit si în plus simtea un parfum suav de levantica. Tânara doamna îi zâmbea si se îndrepta spre el cu mâna întinsa.
- Eu sunt Lavinia... bunica mea e sora doamnei Clara. Sunt singura ei ruda de sânge. Am sosit în vizita, azi dimineata... Astazi vom bea ceaiul împreuna.
Radu privea tulburat, fara sa poata articula vreun cuvânt. Lavinia avea acelasi zâmbet misterios si aceeasi privire seducătoare a femeii din fotografia de care era îndragostit. A urmat-o mut de admiratie, spre salonul în care doamna Clara îi astepta la ceai.
A sarutat apasat mâna doamnei, încercând sa-i transmita fara cuvinte multumirea lui profunda pentru tot ceea ce traia. A luat loc în fotoliu si fiecare a servit ceasca de ceai.
Pentru ca tacerea înca persista, Lavinia a încercat sa lege o conversatie:
- Matusa mea mi-a povestit foarte multe despre tine... îmi permiti sa te tutuiesc, nu-i asa? Mi se pare ca te cunosc de o viata!
Radu a încuvintat zâmbind, stapânit de puternica emotie si înca neputând sa articuleze nicio vorba.
- Lucrez de câtiva ani ca asistent social într-un orfelinat de copii din Ghana. Sunt aici doar pentru un scurt concediu, a continuat Lavinia.
Radu a simtit în acel moment ca ar vrea să râda, să cânte, să danzeze, să strige, să alerge si să zboare...
Întâlnind ochii batrânei doamne, Radu a întels ca nimic din ceea ce i se întamplase nu era întâmplator si ca indiciul care ieri lipsea, era "Lavinia". Si mai simtea ca Lavinia a fost, este si va fi cea mai importanta piesa din puzzle-ul vietii lui. Si mai stia ca era pregatit pentru a gusta miracolul primei iubiri.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
pentru rubrica Povesti parfumate, tema "Parfumul primei întâlniri" - tabel de înscriere la  Mirela

40 de comentarii:

  1. Frumoasa poveste.Ma culc precum Thea fericita dupa citirea unei povesti.Esti un un munte de talent.Scrisul este o particica din el.Te imbratisez cu drag cand te-oi trezi!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. esti o dulce, Floarea! "te cunosc" de când facut timid primii pasi in blogosfera si stiu ca esti sincera si iti multumesc ca-mi esti alaturi! stiu ca nu faci vizite de obligatie si ca iti repugna ca si mie afirmatiile gratuite, de aceea stiu sa apreciez greutatea cuvintelor tale. Iti multumesc!

      Ștergere
  2. Carmen,sunt mai vrajita decat Radu cel din poveste...m-a vrajit felul in care scrii...
    aceasta poveste este incredibil de calda,curge atat de frumos,se leaga atat de bine...
    exista o urmare,nu e asa?
    sper ca vei spune da...te pupacesc,somn usor draga mea si mai draga acum :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. draga mea draga, iti multumesc mult pentru aprecieri, tu ma rasfeti :)
      trebuie sa-ti spun ca nu m-am gandit la o continuare a povestii, zau. Vineri seara când m-am asezat la birou si m-am gandit asa, oare cum as putea aborda tema impusa, ideea (ideea centrala) mi-a venit brusc si am avut-o în minte. M-am apucat repede sa o scriu sa nu pierd ceva, ca prea venise repede! si am scis si am scris... si pe masura ce inaintam in descieri, eram din ce în ce mai nemultumita de exprimare. Asa ca... am lasat continuarea pentru a doua zi. Sâmbata, pentru ca povestea era deja asezata, am putut sa fac unele îmbunatatiri in felul de exprimare; mi-a fost mai usor decat sa gandesc totul simultan. Intentia mea a fost sa fie o poveste scurta, insa nu am reusit :)
      te imbratisez si-ti multumesc :)

      Ștergere
  3. Eu abia acum incep sa realizez ca vreu o continuare,vorba Pandhorei.:)
    Carmen,Carmen,ce ne-ai facut!:)
    Zi frumoasa si senina iti doresc!
    Si tu sarbatoresti azi Floriile,asa ca-ti doresc muuulte flori in jurul tau!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Angi draga, tema s-a intitulat "Parfumul primei întâlniri" deci... povestea are un pic de introducere - pentru a cunoaste personajele, dar se incheie dupa prima întâlnire. :))oooooh, sa nu-mi spui ca te-am dezamagit! Sotul meu a crezut deasemenea ca voi scrie un roman, asa m-am baricadat în camera sâmbata dupaamiaza :)))
      Sarbatoarea Palmsonntag marcheaza intrarea in Saptamâna Mare, dar nu are "amploarea" pe care o dau românii Floriilor. Aici nu se serbeaza cu prietenii si vecinii zile onomastice, este strict - o serioasa si importanta sarbatoare bisericeasca cu slujba pe masura. Totodata astazi se finalizeaza impodobirea curtilor si a caselor în vederea Pastelui.

      Ștergere
  4. Ce frumos! Bineinteles ca nu se poate termina asa, ca orice carte cu final fericit in care dupa multe aventuri în prima clipa de normal, de armonie, de fericire, constati ca e ultima pagina. Nu, acum vrem ca povestea sa mearga mai departe. Neaparat!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc mult, Nina. :) Se pare ca totusi povestea mea a avut succes si ca i-ati indragit într-adevar pe cei trei eroi. Va trebui sa ma gandesc serios...

      Ștergere
  5. Ai imaginat personaje excelent descrise, momente unice, întâlnirea pe care destinul o pune la cale adesea.
    Vin plină de emoție, lucru care mi se întâmplă adesea când citesc ceva interesant, când personajele sunt zugrăvite în cuvinte așa încât lasă cititorul să întrezărească felul în care ar putea arăta. Parfumul de levănțică a fost scânteia care a declanșat miracolul. Să privești un tablou, să te îndrăgostești de frumoasa femeie de acolo și apoi ”ea” să apară aievea, anunțându-te că veți bea ceaiul împreună, e mai mult decât dragoste la prima vedere, este, așa cum bine ai concluzionat, miracolul primei iubiri. Și este destin, Lavinia fiind împlinirea lui. Dragă Carmen, ai scris o poveste în trei părți, interesantă și parfumată cu supans, cu iubire... și providențială întâlnire! Să ai o duminică frumoasă! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc Mirela draga, ma bucur ca ti-a placut poveste de astazi. M-am straduit sa împart povestea în trei parti (cunosti motivul) însa în asa fel, încat sa poata fi citite si separat, nefiind neaparat nevoie ca cititorul partii III sa cunoasca introducerea din partea I... O duminica seara minunata si tie! multumesc ;)

      Ștergere
  6. Ah, Carmen!!! Nici nu iti poti imagina cat de mult mi-a placut povestea scrisa de tine! Am simtit un gol in stomac citind ca fata lucra in Ghana. Parca m-a curentat ceva... I-ai descris atat de bine, m-ai facut sa traiesc atatea emotii alaturi de Radu...
    Te rog sa primesti sincerele mele felicitari!
    Sa ai o duminica minunata!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. wow, Vienela! multumesc muuuuult! stiu ca ai fost cativa ani implicata in proiecte sociale în strainatate si daca transmitand acest mesaj am reusit sa te înduiosez, sa te misc, ma bucur mult! iti multumesc!
      Iti multumesc mult pentru frumoasele tale cuvinte.
      o seara minunata iti doresc, deasemenea :)

      Ștergere
  7. Si mie imi place povestea foarte mult. A prins contur, ce va face Radu? care vrea sa plece cu bursa in strainatate? D-abia asteptam continuarea

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc mult, Anca! :) nu stiu daca va mai exista o continuare a povestii, dar sunt impresionata de rezonanta pe care a avut-o la voi. Multumesc!

      Ștergere
  8. O poveste ce își merită titlul, fir epic ce trepidează la unison cu trăirea, cu misticul ce se împletește printre rânduri. Acum, nu sunt critic însă construcția personajelor mi s-a părut fascinantă, gradația detaliului și vocea naratorială fac din tot ceea ce se ,,spune" un spectacol sublim. Vă felicit și vă doresc o duminică frumoasă!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. am înteles ca sub pseudonimul "same white blue" se afla Simona :) Te salut si-ti spun bine ai venit pe pagina mea de blog. Iti multumesc mult pentru caldele cuvinte... sunt deosebit de incântata, simt ca ai perceput exact ceea ce am vrut eu sa transmit si aceasta este cea mai mare bucurie pe care mi-o poate face cineva printr-un comentariu! asa cum tu nu esti critic literar, tot asa nici eu nu sunt scriitor, suntem oameni simpli si sinceri care încercam sa transmitem celor din jur un quantum de energie positiva.
      o duminica seara minunata iti doresc!

      Ștergere
  9. nu scot un cuvant... astept continuarea!
    duminica placuta!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. hmmmm, ma repet fara sa-mi faca placere, dar... nu va exista o continuare.
      o seara placuta, deasemenea!

      Ștergere
  10. Am simțit și eu c-aș vrea să râd, să cânt, să dansez... Și-am făcut-o. Apoi, mi-am turnat o cană cu ceai, și-am mai citit o dată. Aceeași senzație! Mulțumesc pentru poveste!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. iti multumesc mult pentru cuvintele calde! De fapt, iti sunt deosebit de recunoscatoare, pentru ca subiectul temei de astazi l-ai ales tu, deci, ideea mi-ai transmis-o tu si-ti multumesc!

      Ștergere
  11. Nu-mi pare rau ca am asteptat. A meritat! Cred in destin si chiar daca povestea ta este o fictiune, mie imi plac povestile!
    Felicitari, Carmen! Ai talent!
    Te imbratisez cu drag!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. draga mea Nicol, multumesc mult si-ti cer iertare ca "te-am tinut în suspans" insa, te rog sa ma crezi, ca si eu am fost în aceeasi situatie! :)) Zau, fara gluma!
      Cand am purces a scrie, imi fugeau degetele pe tastatura si nu reuseam sa astern ideile cu aceeasi viteza cu care-mi veneau... dar... Mi-am dat seama brusc ca nu ma pot rezuma la o poveste de 25 de rânduri, asa ca vineri seara am "dat drumul" partii I. Sâmbata dupa-amiaza când am reluat scrisul... m-a apucat teama! nu mai eram multumita deloc de idee si din pacate facusem promisiunea de cu seara, asa ca duminica noaptea povestea trebuia sa apara in forma finala! Pe cand tu lasai la mine mesajul "offf... am revenit sa citesc continuarea...", continuarea nu exista în forma scrisa, plutea doar ca idee:) Si eu mi-am spus "Offf! grea meserie scrisul!" ;)))
      te pup. O seara faina iti doresc! pupici si pentru Anca ;)

      Ștergere
  12. Da, nimic nu e întâmplător!...
    Foarte frumos!

    RăspundețiȘtergere
  13. Foarte frumos descris fiorul unei primi iubiri. Acea indrazneala de a crede ca 'acum e timpul' si ca poti cadea prada sentimentelor care te curpind. M-ai facut sa-mi aduc aminte cu drag de momentele in care am fost si eu ca Radu. :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. Te-am întâlnit de multe ori la comentarii pe alte bloguri pe care le frecventam comun si iti cunosc spiritul critic, obiectivitatea si sinceritatea cu care-ti exprimi gândurile, fie ca sunt critici pozitive sau dimpotriva, mai putin pozitive. De aceea, nu pot decat sa ma declar încântata ca povestea mea ti-a atras atentia în mod placut. Iti multumesc!

      Ștergere
  14. Erau predestinaţi! Întâlnirea nu a fost întâmplătoare! Nimic nu este întâmplător! Fermecătoare poveste de dragoste! M-au amuzat teribil detaliile despre stângăcia lui Radu care era copleşit de surprizele oferite! Mulţumesc pentru lectură! Îmbrăţişări! :-)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. ma bucur mult ca ti-a placut povestirea mea!
      detaliile despre stângaciile lui Radu, sunt de fapt explicatii la situatii neîncheiate în partea I si partea a II-a a povesti, probabil de aceea nu le-ai perceput ca o conotatie.
      Iti multumesc mult pentru cuvintele calde. Gânduri bune si îmbratisari, la fel de cordiale, înapoi, Lolita draga :)

      Ștergere
  15. Carmen, pentru pret de 10 minute, m-am reintors in timp, in urma cu aproape 30 de ani..uau!...vremea liceului, cand citeam pe nerasuflate si cand tot pe nerasuflate, asterneam pe foi cuvinte pe care apoi le citeam in cenaclul liceului. tot in acea perioada, daca nu ma insel, am vazut un film, "Undeva, candva" si ma durea inima de fiecare data cand il revedeam, acea durere placuta, pe care numai fiorul iubirii il transmite, si stii cum e la 16 ani...la fel mi s-a intamplat si acum, citind finalul povestirii tale. Multumesc.

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. oooo, da! si mie mi-a placut filmul! daaaaa, acolo era vorba despre o calatorie în timp, o batrâna doamna apare in viata unui tanar actor sau scriitor si ii face cadou un ceas dupa care dispare. Acesta, curios sa inteleaga ce a vrut acea femeie sa-i comunice, o cauta si descopera ca diferenta de varsta intre ei doi este in jur de 100 de ani, dar gasind o fotografie a acesteia, din vremea tineretii, se indragosteste de ea. Atat de tare incat isi doreste o intoarcere in timp, in vremurile tineretii acestei misterioase doamne. Si reuseste! se indragostesc real, traiesc o puternica si emotionanta poveste de dragoste pana cand la un moment dat, tanarul e azvarlit din nou in anul lui real de viata.
      Ai dreptate, si povestea mea trateaza o tema asemanatoare, deoarece si eroul povestirii mele - Radu, se indragosteste de un chip dintr-o fotografie, întregit de inteligenta si caracterul unei femei reale. Dar mai departe, in povestea mea nu paraseste nimeni timpul real, nu exista teleportari, doar intersectii ciudate de destine. Mda... mi-as fi dorit eu sa pot scrie o asemenea poveste dupa care sa poata fi produs un film! :)) Multumesc de compliment, insa! te pup

      Ștergere
  16. Carmen draga mea, vrei nu vrei, ma alatur clubului care doreste o continuarea a povestii! E musai pentru ca Radu si Lavinia merita.... Si-o meritam si noi cei carora ne-ai stirnit imaginatia cu un inceput de poveste absolut fascinant.
    E de-o eleganta aparte stilul scriitoricesc, stil pe care nu l-am prea mai intilnit in modernismul si contemporaneitatea de azi!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :) multumesc mult pentru incurajari, Malalt draga! :) chiar simpatice sunteti toate si... zau ca ma puneti pe ganduri :)) Oare va mai exista o partea IV? :))
      iti multumesc mult pentru frumoasele tale cuvinte!

      Ștergere
  17. Frumos de tot! O poveste superba, despre sufletele pereche dar si despre intalniri karmice!
    Excelent scris! Foarte tare! cum s-ar zice! :)) Imi place povestea, foarte-foarte!
    Zile fericite iti doresc!
    Cu drag,


    P.S. Norocul intarziatului. :) N-a trebuit sa fiu nerabdatoare pentru continuare! Am citit totul cap-coada! :)

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. :) draga mea Diana! pai cine sa nu îmrastie energie pozitiva de jur imprejur, daca nu tu?!
      multumesc mult! Imbratisari

      Ștergere
  18. Imi place ca si povestea ta incearca sa demonstreze ca exista destin...predestinare.
    Sau macar asa as dori sa cred. Viata oricum nu m-a contrazis pana acum. :)
    Carmen, acum, la ultima parte trebuie sa spun ca toate cele trei fragmente fac o poveste rotunda si absolut minunata.
    M-a incantat povestea lui Radu si a doamnei Clara.
    Eu inca sunt marcata de unul dintre romanele citite, la ultimul ma refer. Si ceva din povestea ta...sau din acel roman...au acelasi parfum. Mister, destin, alegeri, sansa, curaj, asumare, sentimente alese...elemente care fac viata atat de frumoasa.
    "Undeva, candva..." nu e doar pentru mine un reper. Observ acum ca si Adriana vorbeste despre el. Si mi-a mai vorbit si mie cineva de el aseara... :)
    O saptamana minunata sa ai, Carmen draga!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. iti multumesc mult, Elly draga! si eu caut sa descopar in orice ceata, mister, in orice umbra o magie, in orice sunet o melodie, in orice om, un suflet nevinovat :) suntem visatoare?! romantice incurabile?! e bine?! e rau?! hm! cine poate sti?! :))
      da, am observat ca Anastasia a comparat povestea ta cu filmul "Undeva, candva" si culmea, astazi si-a amintit Adriana de acest film, cititnd povestea mea :)) Atata timp cat nu suntem acuzate de plagiatura, nu poate fi vorba decat de complimente, nu?! ;))
      O saptamâna minunata deasemenea!

      Ștergere
  19. Absolut minunată! Am aşteptat să le citesc pe toate odată!
    M-ai cucerit cu totul!
    O săptămână cât mai frumoasă, draga mea! pupici!

    RăspundețiȘtergere
    Răspunsuri
    1. multumesc mult, ma bucur ca ti-a placut nascocirea mea.
      O saptamâna cat mai placuta! pupici ;)

      Ștergere
  20. O poveste foarte frumoasă! Să ne mai scrii aşa poveşti :)

    RăspundețiȘtergere